"Ce vom pierde cu siguranţă după această criză sanitară este avansul de convergenţă reală realizat în ultimii ani, ceea ce va determina nu numai anularea impactului absorbţiei de fonduri europene anterioare dar şi posibilitatea reducerii disparităţilor regionale şi a decalajelor de dezvoltare.

În graba aceasta, în concursul acesta absurd de soluţii în care trăim de 3 luni de zile, unii decizionali au stabilit, cu de la sine putere, amputarea unor obiective structurale de dezvoltare realizabile din fonduri europene nerambursabile, realocând sume către zona sanitară sau zona de decontare a unor cheltuieli sociale (somaj tehnic si stimul de reinserţie) sacrificând efectiv elementele de infrastructură primară destinate echilibrării regionale de pe teritoriul României.

Rezultatul va fi că vom fi şi mai săraci şi mai subdezvoltaţi. Trist a fost şi este că unii chiar cred că au făcut o faptă bună renunţând la infrastructura de apă sau la extinderea reţelei de gaze.

La fel de trist este că aceiaşi lăudăroşi cred că au făcut o faptă bună renunţând la parteneriatele publice private sau la finanţarea spitalelor regionale din bani publici si iată că se află acum în situaţia ca de abia şi doar studiile de fezabilitate să fie finanţate din banii europeni din cadrul financiar 2014-2020. Urmând ca spitalele să fie gata în anul 2029, dacă om mai trăi până atunci.

Cam acolo suntem! Şi nu dăm doi bani pe ce ne spune Comisia Europeană sau Consiliul Uniunii Europene. Noi plantăm stejari plantaţi! Noi suntem daci, care ne tragem din politruci şi securişti comunişti! Şi facem ce ni s-a spus de 30 de ani: "Minţim poporul cu televizorul!"

Dacă citeşti documentele programatice ale României vei constata că nu există nici un fel de preocupare despre coeziunea viitoare şi nici pentru convergenţa ulterioară.", a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook. 

Ce recomandă Consiliul Uniunii Europene

"Mai jos un extras din constatările Consiliului UE şi recomandările acestei instituţii:

"Consecințele socioeconomice ale pandemiei se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele regiuni ale României din cauza decalajelor semnificative în materie de investiții și de productivitate a forței de muncă între regiuni și a specializării diferite a acestora. Astfel, există un risc considerabil ca pandemia să adâncească disparitățile regionale în România, inversând astfel tendința observată deja de reducere ușoară a disparităților dintre capitală și restul regiunilor sau dintre zonele urbane și cele rurale. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor politici de răspuns specifice."

"Pandemia exercită o presiune fără precedent asupra sistemului de sănătate. Criza a lovit un sistem grevat de deficiențe structurale, cum ar fi nivelul scăzut al fondurilor alocate sistemului de sănătate și accesul inegal la asistență medicală. În acest context, îmbunătățirea rezilienței sistemului de sănătate și a capacității sale de a răspunde la șocuri reprezintă o provocare majoră. Printre măsurile de răspuns imediat adoptate, România a achiziționat produse medicale esențiale și a inclus costurile medicale pentru tratarea COVID-19 în pachetul minimal de servicii pentru persoanele neasigurate. Deficitul considerabil de forță de muncă în sectorul sănătății, inclusiv deficitul de medici de familie, precum și infrastructura medicală vetustă, lipsa produselor medicale, formarea insuficientă a personalului medical și gradul limitat de continuitate și integrare între diferitele niveluri de îngrijire slăbesc reziliența sistemului de sănătate. Deja înainte de criza provocată de COVID-19, cazurile de nevoi medicale nesatisfăcute semnalate era în creștere și este foarte probabil ca accesul la asistența medicală să se fi deteriorat între timp. Pandemia a evidențiat și mai mult disparitățile regionale și problema accesului la asigurare medicală al grupurilor cu venituri reduse și al persoanelor în vârstă. Pe termen lung, îmbătrânirea populației și migrația sunt probleme care exercită o presiune din ce în ce mai mare asupra sustenabilității sistemului de sănătate."

"Cu toate acestea, impactul pandemiei asupra economiei poate duce la deteriorarea condițiilor sociale. Se preconizează că sărăcia și excluziunea socială, inclusiv sărăcia în rândul copiilor și al persoanelor încadrate în muncă și inegalitatea veniturilor vor crește, afectând cel mai mult grupurile vulnerabile precum lucrătorii cu contracte atipice, lucrătorii nedeclarați, lucrătorii independenți, romii, persoanele cu handicap, persoanele în vârstă și persoanele fără adăpost. Gradul de acoperire și de adecvare al măsurilor de protecție socială și eficacitatea sistemului fiscal și de securitate socială în ceea ce privește redistribuirea veniturilor rămân limitate. Copiii din zonele rurale și din așezările informale au acces limitat la educație și îngrijire timpurie, la o alimentație adecvată, la asistență medicală și la locuințe. Transferurile sociale au un impact foarte limitat asupra reducerii sărăciei, iar indicatorul social de referință utilizat ca bază pentru calcularea majorității prestațiilor sociale nu a fost actualizat din 2008."

În context, Consiliul Uniunii Europene a recomandat şi următoarele:

"Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți.
Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică.
Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția ecologică și digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient, precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere."", a mai scris economistul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News