BBC a luat legătura cu doi oameni de ştiinţă de la University College London din Marea Britanie.

„Majoritatea alimentelor, nu toate, se strică din acelaşi motiv, din cauza proliferării bacteriilor", a declarat Michael Sulu, expert în chimie alimentară.

Alimentele pot fi conservate prin uscare, păstrare la rece, în recipiente în vid sau în sare. Toate aceste metode de conservare sunt încercări de a limita dezvoltarea microbilor şi au fost folosite cu mai mult sau mai puţin succes de-a lungul mileniilor.

Mierea nu se strică, pentru că are un conţinut ridicat de zahăr şi unul foarte scăzut de apă. Mostre de miere vechi de 3.000 de ani, bine conservate, au fost descoperite în piramidele din Egipt.

Metodele de conservare folosite în prezent sunt aceleaşi de mii de ani şi pot oferi indicii despre alimentele care ar putea fi descoperite de arheologii din viitor.

Alimentele foarte bogate în grăsimi, precum unt şi brânză, pot fi conservate mult timp, pentru că au conţinut de apă scăzut spre deloc, spune Mark Thomas, profesor de genetică.

Cea mai veche sticlă de vin cunoscută a fost descoperită într-un mormânt roman din actuala Germanie. Are o vechime de 1.700 de ani, lichidul fiind gros şi decolorat. Până în prezent nimeni nu a testat vinul.

Peştele suferă cea mai proastă transformare odată congelat. 

Savantul mai spune că, exceptând cazul unei contaminări, respectiv un incident nuclear sau chimic, oamenii pot consuma tot ceea se găseşte într-un magazin, fără produsele proaspete. Deci, în cazul unui dezastru natural sau al unei întreruperi bruşte în circuitul alimentar, sunt în regulă pentru consum alimentele conservate, uscate şi congelate.

Sulu mai spune că există şi alimente concepute în laborator special, notează Mediafax, pentru a rezista unor condiţii extreme, precum hrana destinată astronauţilor din spaţiu, dar şi cea folosită, de exemplu, în misiuni de soldaţii americani, precum şi diverse pudre nutritive.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News