AN ȘCOLAR 2020-2021. Rafila intervine după ce a zis Anisie. Exemplul profesorului de geografie
Autor: Rodica Mitu pe 11 sep, 09:27 | Educatie

Sursa foto: Agerpres

Critici pentru Ministerul Educației și pentru corpul de coordonare al începutului de an școlar vin de la profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.

„Știți care este problema? Noi încercăm, în măsura în care este posibil, lumea ne ascultă sau nu ne ascultă, sunt de acord sau nu sunt de acord - mă refer la mine, la colegii mei care încercăm să le oferim informații din zona sănătății, există și persoane care vor să le ofere informații și din zona educației. Acum, eu cred că aici este o mică... să zicem... confuzie, în sensul că această activitate trebuia cumva coordonată. Și dacă autoritățile locale sau cei care conduc școlile sunt responsabili în ceea ce privește organizarea efectivă a activității, cred că toate aceste lucruri, toate aceste întrebări care nu au încă răspuns trebuiau să aibă răspuns și cineva trebuia să organizeze, să coordoneze acest lucru. Dumneavoastră cine credeți că ar fi trebuit să coordoneze și să integreze toate aceste lucruri? Pentru că eu nu cred că este suficient ca, din când în când, să emiți câte un ordin sau să eliberezi câte un ghid”, a spus Alexandru Rafila.

„Și dacă discutăm despre decizia în plan local, asistăm la niște stereotipuri. Adică: eu am trei feluri de scenarii: roșu, galben și verde. Haideți să vedem totuși de ce aplicăm un anumit scenariu și cum aplicăm un anumit scenariu ținând cont de profilul școlii. Pentru că dacă spunem lucrul ăsta, că noi suntem flexibili și până la urmă unitatea de învățământ, împreună cu Inspectoratul, împreună cu DSP, ia decizia cum trebuie să funcționeze școala, atunci lucrul ăsta ar trebui să se și întâmple în realitate”, a spus Alexandru Rafila, la Digi 24, comentând o declarație a ministrului educației, Monica Anisie, care spusese că autoritățile locale nu trebuie să aștepte decizii „de la centru”.

„Această flexibilitate trebuia explicată și trebuia explicată tuturor ierarhiilor - trebuia să cunoască DSP-ul, Inspectoratul Școlar și în final unitatea de învățământ care sunt elementele de flexibilitate care permit adaptarea”, a adăugat acesta.

Ulterior, a dat și un exemplu: dacă un profesor de geografie se îmbolnăvește de COVID-19 și a predat la cinci clase diferite ale unei școli, ar trebui ca respectiva școală să se închidă, potrivit normelor stabilite de autorități. Însă, dacă profesorul respectiv a stat la catedră, nu s-a plimbat prin clasă, a purtat mască, la fel și elevii, posibilitatea de infecție de la profesor către elevi este minimă sau nu există. În ordin scrie că se face o anchetă epidemiologică și se aplică unul dintre următoarele patru puncte: 1, 2, 3, 4. Punctul care se referă la o astfel de situație spune „școala se închide”. „Păi, dacă fac anchetă epidemiologică, atunci trebuie să las autorităților de sănătate publică posibilitatea să constate că infecția nu se transmite și școala poate să-și continue activitatea”, a spus Alexandru Rafila.

Confuzie

 

„Cred că toată această perioadă în care există foarte multă confuzie suferă din cauza lipsei de coordonare și lipsei de informare (...) Cred că ar fi multe puncte de câștigat de către Ministerul Educației dacă ar avea, măcar acum, în ceasul al 12-lea, o gândire, o strategie care să favorizeze aplicarea acestor măsuri benevol, să înțeleagă și părinții, și copiii cât de important este să le respecte”, a subliniat Rafila. 

 

Te-ar putea interesa și ....
Educatie Vezi toate articolele
Crossuri parteneri