Asia de Est și de Sud-Est, rezervorul demografic al umanității. H.D. Hartmann: Nu China e problema, acolo toți se ceartă
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
Asia de SE, rezervorul demografic al umanității. H.D. Hartmann: Nu China e problema, acolo toți se ceartă   /   Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay
Asia de SE, rezervorul demografic al umanității. H.D. Hartmann: Nu China e problema, acolo toți se ceartă / Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay
Într-un interviu exclusiv pentru Defense România, analistul de politică externă H.D. Hartmann a vorbit despre complexitatea istorică și demografică a zonei de Est și de Sud-Est a Asiei.

H.D. Hartmann, analist de politică externă, a vorbit pentru Defense România despre complexitatea zonei de Est și de Sud-Est a continentului asiatic:

„În Asia de Sud-Est vorbim de rezervorul demografic al umanității, vorbim de cea mai mare piață, iar interesele sunt absolut enorme. Din punctul meu de vedere, impresia pe care establishment-ul occidental a vrut să o dea, că Republica Populară Chineză e singură, nu e adevărat. China nu e singură. Să nu uităm că Australia nu are probleme doar cu China, ci are cu Indonezia, Nemesis-ul Australiei e Indonezia, nu China.

Să nu uităm că Republica Populară Chineză are probleme teritoriale cu Filipine, dar le are de sute de ani, nu e vorba de un joc făcut de ieri, de azi.

Să nu uităm relațiile mai mult decât încordate, pe care SUA abia le țin să nu explodeze, între Coreea de Sud și Japonia. Japonia a avut politică de genocid la adresa populației coreene integrale. Japonia e cea care distruge instituția fundamentală, monarhică, care a ținut 2000 de ani Coreea. Nimeni nu își dorește să vorbească despre instituția monarhică și rolul ei în crearea Coreei, a doua mare instituție statală după China, distrusă de Japonia încă din anii 1840. Invadarea Coreei atunci a început și a urmat peste un secol de crime și genocid.

Relațiile din Asia sunt atât de complexe, încât ideea de a crea imaginea că China e o problemă, e o minciună. Acolo toți se ceartă între ei, toți au mari probleme. Au populații, au resurse demografice și economice care pot permite acest aspect de conflict permanent. Sunt conflicte istorice.

Implicarea Marii Britanii vine și ea într-un context, ea a fost putere SE-asiatică aproape 200 de ani. Resursele care au construit epoca victoriană sunt cele din Asia și India. Măreția Reginei Victoria vine de acolo, nu din comerțul cu cânepă cu SUA. India era bijuteria coroanei, cheia de boltă a Imperiului Britanic. Generații întregi de britanici se duceau acolo să-și facă viața. Burma era considerat pământ virgin și apoi se întorceau în insulele britanice și se însurau“, a precizat H.D. Hartmann.

Reunificare China - Taiwan prin acțiune militară. H.D. Hartmann: Pierderile de vieți omenești ar fi enorme

Într-un interviu exclusiv pentru Defense România, analistul de politică externă H.D. Hartmann a venit cu detalii referitoare la posibilitatea ca Beijingul să lanseze un atac militar împotriva Taiwanului:

„Nu cred că, la ora actuală, Beijingul e condus prin stilul din Coreea de Nord. Eu cred că puterea chineză, atât cea comunistă, cât și cele guvernamentală și capitalistă, financiară, reunite, bineînțeles, cu liderul-maximus, președintele Xi Jinping, nu vor da dovadă de o asemenea iresponsabilitate ca în Coreea de Nord, Yemen sau Afganistan.

Eu nu cred că Republica Populară Chineză își va permite un război de reunificare pentru că, totuși, să nu uităm, pierderile economice și în vieți omenești vor fi enorme. Americanii vor ațâța, vor trimite trupe și tehnologie militară avansată pentru a face față uneia astfel de invazii.

Părerea mea e că tot principiul negocierilor se va aplica. Vor fi negocieri, chiar există o comisie mixtă China - Taiwan, Taipeiul a devenit mult mai asertiv la presiunile americane. O țară baltică, Estonia, a deschis o reprezentanță așa-zis diplomatică cu Taiwanul, la care Republica Populară Chineză a sărit în sus, pentru că a încălcat principiul internațional recunoscut de Națiunile Unite al existenței unei singure Chine, un principiu sacrosant (...)“ (citește continuarea AICI).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel