'Curtea reţine că legiferarea cu încălcarea deciziilor Curţii Constituţionale este incompatibilă cu statul de drept, consacrat de prevederile art.1 alin. (3) din Constituţie.

În concluzie, Curtea constată că sunt întemeiate criticile autorului sesizării referitoare la nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cu consecinţa încălcării, prin legea criticată, a dispoziţiilor art. 147 din Constituţie care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) cu referire la art. 1 alin. (3) din Constituţie, care consacră supremaţia Constituţiei şi respectarea legii în statul de drept şi art.16 referitor la principiul egalităţii', se precizează în motivarea publicată marţi.

Ce a constatat CCR

CCR a constatat că motivele de neconstituţionalitate invocate vizează crearea unui cadru legislativ confuz, cu reglementări şi condiţionări diferite pentru aceeaşi ipoteză normativă - obţinerea titularizării în învăţământul preuniversitar, precum şi încercarea de a stabili o modalitate 'paralelă' de accedere la calitatea de titular în învăţământul preuniversitar care ar denatura regimul juridic al titularizării, fiind contrară textelor constituţionale invocate şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

'Curtea observă (...) că, în jurisprudenţa sa, a sancţionat în mod consecvent dispoziţiile legale care reglementau titularizarea unor cadre didactice care nu au promovat concursul naţional unic de titularizare, apreciind ca fiind neconstituţională instituirea unor modalităţi paralele de acces la funcţia de cadru didactic titular. (...) Curtea a constatat, totodată, că normele criticate, în ansamblul reglementării din care fac parte, configurează o instituţie cu un regim juridic confuz, aceea a 'titularului recunoscut'. (...)

Curtea a reţinut că normele criticate în acea cauză sunt discriminatorii, întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământ de către consiliul de administraţie şi, respectiv, Senatul universitar, într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă pe posturile didactice ca titulari', arată CCR.

Ce spun judecătorii despre textele de lege criticate

În opinia judecătorilor constituţionali, textele de lege criticate instituie aceeaşi soluţie legislativă constatată ca fiind neconstituţională prin decizii anterioare, respectiv titularizarea unor cadre didactice care nu au promovat concursul naţional unic de titularizare.

'Crearea unei modalităţi paralele de acces la funcţia de cadru didactic titular este contrară, potrivit jurisprudenţei citate, prevederilor art.1 alin. (5) şi ale art. 16 din Constituţie. Existenţa unor situaţii speciale precum cea de urgenţă sau cea de asediu nu poate constitui temeiul încălcării normelor constituţionale, ci doar al unor eventuale restrângeri ale exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, cu stricta respectare a cadrului constituţional dat de dispoziţiile art. 53 din Constituţie, care stabilesc condiţiile acestei restrângeri', se mai menţionează în motivare.

CCR a admis, pe 24 iunie, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis

CCR a admis, pe 24 iunie, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru aprobarea OUG 21/2012 referitoare la modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale, conform căreia cadrele didactice care au suplinit trei ani pot să devină titulare pe postul respectiv, stabilind că actul normativ este neconstituţional.

'În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 2 şi pct. 6 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale', preciza CCR.

Curtea a constatat, în esenţă, că soluţia legislativă prevăzută de textele de lege criticate contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, cu consecinţa încălcării actului normativ care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor CCR, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News