Concluzia că e CCR a constatat conflictul juridic între Parlament și Guvern, însă a decis că, totuși, trebuie dezbătută moțiunea de cenzură. 

UPDATE: "Parlamentul a fost ţinut în loc zile în şir de CCR, iar aranjamentul politic de la congresul PNL nu a fost stricat. Abia azi, la peste 20 de zile irosite, CCR spune că moţiunea de cenzură trebuie dezbătută, chiar dacă a constatat şi un conflict juridic Parlament - Guvern privind modalitatea în care a fost comunicată. Florin Cîţu este un pericol real pentru democraţie şi pentru că a atras instituţii ale statului în planul lui de a acapara PNL şi a rămâne premier. E timpul să plece din fruntea Guvernului. Pe de altă parte, indiferent de decizie, CCR trebuia să se pronunţe cu celeritate pentru a nu bloca o moţiune de cenzură ca demers democratic. De aceea este nevoie de o reformă reală a CCR, în care influenţa politică să fie minimă, iar judecătorii CCR să ţină cont de speţe, nu de persoane", a transmis Stelian Ion, într-o postare pe Facebook.

UPDATE: Agerpres transmite, pe de altă parte: Curtea a admis sesizarea Guvernului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, ca urmare a nerespectării prevederilor art.113, alin (2) din Constituţie.

UPDATE: Mediafax transmite că decizia membrilor Curții Constituționale a fost luată în unanimitate și că aceștia au constatat că moțiunea depusă la Parlament de AUR și USR PLUS nu e invalidă. Practic, CCR a decis că Parlamentul poate să dezbată și să voteze moțiunea de cenzură.

---- 

UPDATE: Curtea Constituţională a admis marţi, cu unanimitate de voturi, sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR, au confirmat pentru Agerpres oficiali ai CCR. 

Pe de altă parte, Mediafax și Digi24 transmit că CCR a decis că moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR și USR PLUS este validă și poate fi dezbătută și votată în Parlament. 

---- 

Pe 8 septembrie, Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită 'neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă', întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu 'încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie'.

Judecătorii constituţionali au decis însă să dezbată această sesizare după Congresul PNL, care a avut loc sâmbătă şi unde Florin Cîţu a fost ales noul preşedinte al partidului. 'În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional.

Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului', se explică în sesizarea premierului depusă la CCR, precizează Agerpres.

Potrivit documentului, 'Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021.

De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură'.

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură, cu consecinţe 'grave' asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice, susţine Executivul.

'Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură.

Vezi și: Chirieac, după acuzațiile lansate de Orban: Dragnea a povestit lucrurile astea. Sunt încă sub șocul acestor declarații

Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură', se mai explică în sesizarea către CCR.

De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează 'interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului'.

'Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri', a transmis Guvernul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News