Clisura Dunării – Locurile de vis de la intrarea fluviului în România-Galerie Foto
Autor: Crişan Andreescu pe 30 aug, 10:02 | Travel
Exclusiv
Exclusiv

Abia intrată în țară, pe la Baziaș, Dunărea formează cel mai lung defileu din Europa, 135 de kilometri.  Între Eșelnița și Plavișevița, Dunărea a creat locul cu cea mai mare atractie turistică: Cazanele Dunarii.

Clisura Dunării este o zonă de poveste care te poate încânta în orice anotimp și care îți poate insufla o perioadă de liniște. Cu o  lungime  de 2.860 de kilometri, pe teritoriul României fluviul are o lungime de 1.075 kilometri.

Cazanele Mici și Cazanele Mari 

 

Plecând de pe faleza din Orșova, unde, de la un preț de 50 de lei te poți îmbarca pe un vas de croazieră cu destinația Cazanele Mici și Cazanele Mari, locul unde Dunărea se îngustează cel mai mult, tăind Carpații.

Aflate în Parcul Național Porțile de Fier, cu o lungime de circa 9 km și o adâncime a Dunării de circa 80 de metri, unde viteza apei atinge 5m/s, denumirea acestora se datorează vârtejelor care se formează la suprafața apei din cauza debitului mare pe care Dunărea îl are în aceste porțiuni stâncoase și înguste, uneori cu o lățime de 230 de metri.

 

Tabula Traiana – Cazanele Dunării

La intrarea în Cazanele Mici, turiștii vor vedea Tabula Traiana, dedicată împăratului roman Traian în anul 103 d. Hr. când s-au încheiat lucrările drumului roman de pe malul drept al Dunării. Construirea drumului de-a lungul fluviului a început în anii 33-34 d. Hr.

Drumul roman care trebuia să ajute la cucerirea Daciei într-un ritm mai alert era atât de îngust încât carele abia puteau trece într-un singur șir. Cea mai mare parte a drumului roman este astăzi scufundat în apa barajului.

În total, au fost construite 10 astfel de tabule pe Clisura Dunării. Doar aceasta este singura care a fost ridicată cu 30 m pentru a nu fi acoperită în totalitate de apă.

 

Chipul lui Decebal

Sculptura în stâncă, înaltă de 40,45 metri și lată de 25 metri întruchipează chipul lui Decebal, este situată între localitățile Eșelnița și Dubova. Este a șase statuie ca înălțime din lume A fost realizată în decursul a 10 ani, între 1994 și 2004, cu ajutorul a 12 sculptori-alpinisti conduși de sculptorul român Florin Cotarcea, originar din Orșova, care au înfruntat pericolul prăbușirii și a mușcăturilor de vipere. Statuia nu este încă terminată.

Sub capul lui Decebal a rămas săpată în stâncă inscripția „DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT” („Regele Decebal – făcută de Drăgan”

A costat un milion de dolari și a fost finanțată de omul de afaceri și istoricul Iosif Constantin Drăgan. La sculptură se poate ajunge doar pe apă.

Astăzi, de la o distanță mică, de pe barcă, se poate observa că nasul statuii, care risca să cadă din cauza blocului de piatră ce s-a desprins, este de altă nuanță, fiind făcut din armătură de fier și ciment. Lucrările au fost stopate odată cu decesul finanțatorului, în anul 2004.

„Lipsesc cușma, căciula, partea de sus, pe cap, pometele, pe partea stângă și urechile probabil și o barbă care nu a fost finalizată, din cauza lucrărilor s-a desprins, fiind reconstituită cu ciment. Este în stare de conservare.

 

Mănăstirea Mraconia 

 

Așezământul bisericesc a fost atestat documentar în anul 1453. Se află în apropiere de statuia lui Decebal și a fost construită pe locul unui fost punct de observație si dirijare a vaselor de pe Dunăre. Se spune că datorită faptului că defileul se îngustează foarte mult în unele locuri, nu era posibilă trecerea simultană a două vase.

Fundațiile vechii biserici (în formă de trifoi cu patru foi) pot fi văzute în apă doar când nivelul Dunării este foarte scăzut. Noua biserică a Mănăstirii de maici Mraconia a fost ridicată între anii 1993 și 2000.

 

Peștera Veterani 

 

Situată în Cazanele Mari, mai exact în Masivul Ciucaru Mare, ca și Peștera Ponicova, aceasta poate fi vizitată doar de pe apă. Se spune că dacii au ridicat această peșteră pentru a face diverse jertfe în numele zeului Zamolxe. Fiind un excelent punct de observare, aceasta a fost refortificată prin secolul al XVII-lea de către generalul italian Veterani. De aici și proveniența numelui peșterii.

 

Peștera Ponicova

Peștera Ponicova este cunoscută și sub numele de Peștera de la Gura Apei ori Peștera Liliecilor, fiind și cea mai mare formațiune de acest fel din Defileul Dunării.

Numele de Peștera Liliecilor i-a fost atribuit întrucât aici trăiesc colonii întregi de lilieci chiar în Galeria ce le poartă numele. Din pricina acestora pe jos se pot observa numeroase movile de guano provenite de la liliecii de mari dimensiuni. Această peșteră a fost săpată în peretele calcaros al versantului stâng al Dunării, mai exact în zona Cazanelor Mari, Ciucaru Mare și este amplasată la mică distanță de stul Dubova din județul Mehedinți. Galeriile acesteia însumează circa 1.660 metri parcurgând Ciucaru Mare și ieșind mai apoi în Dunăre. Trebuie să știm că parțial galeriile au fost inundate după crearea lacului de baraj. (Foto: Crișan Andreescu)

 

Travel Vezi toate articolele
Crossuri parteneri