"În primul rând îmi face mare plăcere să fiu aici la Tulcea, un loc important la gurile Dunării, un loc important pentru Europa şi bineînţeles pentru România. După cum ştiţi, România a optat să aibă un instrument de investiții teritorial privind Delta Dunării de 1,2 miliarde de care vorbiţi și dumneavoastră. Din păcate, eu nu sunt atât de optimistă pentru că au trecut totuși șase ani de când s-au alocat acești bani pentru acest instrument de dezvoltare şi s-au cheltuit puțin peste 10% din bani. Dacă într-adevăr Podul de la Brăila nu ar fi fost  introdus în acest instrument de dezvoltare nu ar fi fost nici măcar o aceasta absorbție. Îmi pare bine că a căpătat o oarecare accelerație atâta timp cât am fost comisar european pentru ca acum sunt de partea Parlamentului European știţi foarte bine că am trimis aici inclusiv la Tulcea, am avut experți pe teren, din partea DG Regio, din partea Comisiei Europene care să ajute România și autoritățile locale să meargă mai departe cu acest proiect inclusiv care este parte integrantă a Strategiei privind Dunărea. Anul acesta se împlinesc 10 ani de la lansarea la nivelul Uniunii Europene acestei strategii pentru regiunea Dunării care îşi propune să reprezinte un mecanism important care să ajute orașele riverane Dunării să se dezvolte și Tulcea într-adevăr este un exemplu. Ceea ce cred că nu s-a reușit  suficient este dezvoltarea, la potențialul pe care îl ar fi avut, Delta, în ansamblu și cred că este foarte trist faptul că nu există nici acum un Guvernator al Deltei Dunării și o echipă care să se lupte în continuare să implementeze acest plan pentru că dacă nu ai reprezentant care se zbată pentru acest plan şi să îl ducă mai departe probabil că acum stagnează", a declarat aceasta, conform InfoTulcea.

Iată, în continuare, interviul acordat de Corina Creţu celor de la InfoTulcea. 

Infotulcea: Cum vedeţi această Strategie, acest SUERD, în condiţiile în care judeţul Tulcea, Delta Dunării, are deja o strategie integrată dedicată cumva? Adică poate fi integrată această Strategie a Deltei Dunării în marele SUERD, pentru că SUERD-ul cuprinde mai multe ţări, toate ţările dunărene!

Corina Creţu: Eu cred că și la acest capitol, din păcate, România nu a făcut îndeajuns, mai ales că  orașele de pe malul Dunării sunt foarte diferite și pornesc de la niveluri foarte diferite. Deci e foarte trist că te duci pe malul Dunării şi nu vezi, nu ai unde să bei o cafea, să te relaxezi. Dacă mergi în Germania sau în alte părţi, la Viena, vedeţi foarte bine cum sunt amenajate şi toate aceste lucruri s-au făcut pe fonduri europene.  Eu mi-am exprimat şi în calitate de comisar european dezamăgirea pe timpul guvernărilor care au fost.  Am făcut nenumărate întâlniri unde România nu a fost reprezentată la nivel de ministru, m-am şi zbătut ca România să aibă preşedinţia Dunării a fost toată colaborarea din partea celorlalte țări. Din păcate, așa cum am spus s-au cheltuit bani dar 10% e puţin din ce se putea face. Deci un schimb de bune practici, se puteau face mult mai multe lucruri. dar cred că așa cum spuneţi trebuie să ne ţinem de această Strategie. De fapt, printre prioritățile pe care le promovează Strategia Dunării reprezintă o dezvoltare sustenabilă şi cred că dezvoltarea orașelor dunărene este foarte importantă și bineînțeles este vorba despre energia sustenabilă, calitatea apei, securitatea, mobilitatea, deci sunt toate aceste componente care pot crea locuri de muncă și dezvoltarea economică și automat cred că se poate realiza mult mai multe. Sigur, suntem într-un moment în care trebuie să cheltuim cea mai rămas şi aici este acest ITI plus fonsurile europene clasice plus PNRR şi aici există capitolul de tranziție verde care este foarte important și unde poate Delta Dunării și această regiune să dea tonul.

Infotulcea: Poate fi un imbold pentru Strategia Dunării și pentru noua strategie, ITI 2,  continuarea Strategiei Deltei Dunării până în 2030, acest Green Deal care este un program european multianual, până în 2050.

Corina Creţu:  Sigur că poate fi un imbold pentru că în primul rând există această condiționalitate a planurilor naționale de redresare și dezvoltare 37% trebuie să meargă către tranziţia verde şi către reducerea emisiilor de carbon. Am văzut și aici, venind spre Tulcea că s-au făcut paşi importanţi pe câmpurile acelea eoliene, deci s-a investit mult şi cred că se poate face mai mult în domeniul acestei energii sustenabile care ar da un imbold industriei din regiune şi poate să devină lider. Deci este evident că fără Delta Dunării România nu va putea atinge, și fără Dunăre, acest target de 37% pentru tranziţia verde. Şi mai sunt 20% pentru digitalizare. Deci acestea sunt lucruri foarte clare pe lângă care Comisia nu poate trece acceptându-le mai puţin sau mai mult. Deci trebuie investit masiv în Delta Dunării, ar fi şi în beneficiul României şi a judeţelor care trăiesc pe malul Dunării.

Infotulcea: În afară de Agricultură și Turism, despre care se tot vorbește ca și potențial al județului Tulcea, care ar mai putea fi o altă componentă importantă sau un alt domeniu de activitate care ar putea duce la dezvoltarea județului?

Corina Creţu: Eu cred că, în general, fiecare judeţ trebuie să facă o analiză și să își facă o strategie care probabil ar fi trebuit să existe de 30 de ani. Nu doar o strategie pentru Delta Dunarii ci şi una privind nivelul la care suntem şi care sunt pungile de sărăcie care există și unde trebuie reduse decalajele de dezvoltare pentru că și în județul Tulcea avem o zone foarte sărace și zone cât de cât dezvoltate. Părerea mea este că acest sector al energiei eoliene poate fi dezvoltat mult mai mult și acest lucru vine şi cu profit şi cu locuri de muncă și cu dezvoltarea zonei. Pentru Delta Dunării eu nu pot să zic că nu a fost interes şi începând de la National Geografic toate televiziunile străine vorbesc despre Delta Dunării deci din acest punct de vedere este un avantaj extraordinar pe care Delta Dunării îl are şi tocmai de aceea este foarte trist că România nu a reuşit să aloce, totuşi suntem în 2021, la şase ani de la lansarea acestui instrument dedicat Deltei Dunării, şi repet este puţin peste 10%. Am primit și întrebări din partea presei germane legat de modul în care au fost negociaţi aceşti bani, inclusiv am spus, în 2017 au venit la mine primarii din localităţi şi s-a văzut foarte clar că nu se înțelegeau între ei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News