„Noi luăm în fiecare zi decizii economice care ne afectează în mod direct și reprezintă, de fapt, modul în care ne educăm. Simplul fapt că mergem să cumpărăm pâine sau mergem să mâncăm la restaurant reprezintă decizii economice. Nu putem să trăim fără cunoștințe economice în lumea contemporană, iar aceste cunoștințe se modifică din ce în ce mai repede. Trebuie să avem o deosebită grijă de unde ne informăm, astfel încât deciziile să fie luate în cunoștință de cauză. Trebuie să fim prudenți și să ne informăm din mai multe surse credibile, astfel încât să nu fim păcăliți", explică Emilian Duca, doctor în Economie și consultant fiscal.

Pericolul de „fake news" în economie

Existăși „fake news" în presa economică, iar acest fenomen este susținut atât de anumiți reprezentanți ai piețelor care încearcă să influențeze prețurile și să atragă clienți, folosind mass-media. Astfel, atunci când dorim să ne documentăm trebuie să verificăm datele și informațiile despre respectivele piețe – fie ccă vorbim despte imobiliare, construcții, agricultură, domeniul medical, textile sau oricare altă industrie – din mai multe surse și să le comparăm cu cele din restul lumii. Piața imobiliară, de exemplu, dar și prețul construcțiilor, pot fi „ajutate" să crească sau să scadă prin propagarea unor informații și analize falsificate prin manipularea cifrelor și a interpretărilor.

„Din păcate, cifrele pot fi manipulate foarte ușor și trebuie să ne documentăm în așa fel încât să înțelegem dacă informațiile economice sunt false, pentru că acest lucru ne poate influența negativ în luarea deciziilor. Mulți oameni au impresia că trebuie să învețe doar în primii 18-24 de ani de viață. Realitatea este că trebuie să ne adaptăm în fiecare zi la noile descoperiri, la noile tendințe și să avem în vedere faptul că nu vom putea să înțelegem ce se întâmplă în economie fără să urmărim cu atenție evoluția acesteia, la nivel mondial. Educația economică se face numai prin practică. Dacă nu te lovești de o anumită problemă, nu înveți realmente cum te impactează. Dar pot fi luate în considerare și greșelile celorlalți, astfel încât să evităm repetarea lor", mai spune consultantul fiscal.

Astfel de exemple concrete de influență negativă asupra deciziilor luate de cei care au crezut știri false din economie sunt foarte multe din perioada 2007-2009. Numărul mare de credite neperformante din acea perioadă a avut la bază în primul rând lipsa educației financiare, lipsa cunoștințelor despre economie a românilor, iar astfel au ajuns foarte mulți să apeleze la creditare chiar dacă nu aveau nevoie neapărat de investițiile făcute cu ajutorul banilor împrumutați sau fără a-și calcula șansele reale de a putea achita creditele. Știrile pozitive despre evoluția economică din acea perioadă, chiar după ce criza economică deja se declanșase, i-a determinat pe mulți să nu-și ia niciun fel de măsură pentru a se proteja de ceea ce a urmat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News