De ce e important să fim curioși 
Data publicării:
Autor: RMC
WhatsApp
În puțina mea experiență didactică, de 6 ani, am constatat că majoritatea studenților mei nu sunt curioși. Cu alte cuvinte nu pun întrebări suplimentare și nu încearcă să înțeleagă mecanismele din spatele unui obiect, din spatele unei instituții. Din punctul meu de vedere, aceasta este cea mai mare problemă a generației noastre. 

Un studiu științific a arătat că tinerii între 16-20 de ani se informează în principal de pe rețelele de socializare și că au încredere în informația astfel primită în funcție de credibilitatea pe care ei o acordă persoanei care o postează. Nimic greșit până aici. Dar, ce se întâmplă atunci când persoana care postează este rău voitoare și dorește să-și manipuleze urmăritorii, sau chiar atunci când persoana care postează nu are toate informațiile și astfel nu se poate exprima în deplină cunoștiință de cauza? 

De când cu scandalul „Plus Bio”, compania de cosmetice românească care din câte am citit a făcut mai mult rău decât bine, în sensul în care a distrus tenul mai multor adolescente, mai mulți influenceri au suferit pierderi de imagine. Din punctul meu de vedere, aici ar trebui să existe o discuție mai largă cu privire la autorizarea acelor produse pe piață, dacă, cum și în ce fel au fost testate înainte să ajungă la consumatori. 

Dar trecând peste acest lucru, o parte dintre tinerii noștrii au înțeles că aceste persoane sunt plătite să facă reclamă la diverse produse - este un stil de viață: postez mâncarea ca să o primesc gratis, postez îmbrăcămintea ca să o pot păstra, fac o poză pe plajă pentru că îmi oferă șezlongul gratis etc. Problema nu este că ei o fac  - problema este că noi, tinerii, nu înțelegem că ei postează și promovează aceste produse pentru a fi plătiți. 

Orice share pe rețelele de socializare are un reach exponențial mai mare. Problema intervine atunci când produse dăunătoare sau știri false sunt share-uite astfel că informațiile ajung la marea masă a populației deformate. În mediul online, mai exact pe platformele de socializare, cine răspunde? 

Din lista mea de prieteni pe Facebook am câteva persoane care neîncetat îmi explică prin diverse articole de pe diverse site-uri obscure sau prin postări cum COVID 19 nu există, cum este planul lui Bill Gates de a subjuga întreaga lume, cum dacă mi se ia temperatura îmi va fi implantat un cip. Ok, noi - eu și dvs. care citim acest articol râdem. Dar țin să menționez că acele articole/postări au peste 20 de share-uri fiecare. Dacă ne rezumăm să spunem că acele 20 de persoane nu sunt relevante este ok. Dar ce se va întâmpla când un fake news va deveni mult mai popular și prin cosecință, mai viral? 

Platformele de socializare nu au (efectiv) mijloacele de a cenzura constant și rapid dezinformările. Nu pot fi urmăriți atât de mulți utilizatori cu tot ceea ce postează și ceea ce share-uiesc. S-au încercat și se încearcă în continuare parametrii de control pentru diseminarea informațiilor false sau defăimătoare. Însă, așa cum îmi este clar, acestea nu sunt suficiente. În același timp, cenzura dusă la extremă și practic restrângerea dreptului la liberă exprimare este neconstituțională și nu numai: este o libertate pe care cu toții ne-o dorim și cu care ne-am obișnuit să trăim.

De partea cealaltă a Atlanticului, președintele SUA vrea într-o oarecare măsură cenzura rețelelor de socializare; din ceea ce s-a publicat în agențiile de știri mai mult dintr-un orgoliu personal decât pentru protecția cetățenilor. Bătălia Facebook/Twitter va începe curând și așteptăm să vedem cine și în ce măsura va câștiga. Probabil că cei mai fericiți din acest „război” nu vor fi utilizatorii. 

Pe de cealaltă parte, presa în România este radicalizată - s-a ajuns până la punctul la care ne catalogăm unii pe alții în funcție de postul la care ne uităm și de la acest lucru ne luăm și la bătaie pe stradă (cert, doar în cazuri extreme). Totul pentru că postul la care noi ne uităm, sau canalul de social media pe care le urmărim ne spune că cei care nu îl urmăresc sunt proști, hoți, hashtag, corporatiști etc. 

Singura soluție valabilă din punctul meu de vedere în acest impas să fim curioși. Cum? Informarea din mai multe surse și, în general, nu doar din sursele obișnuite care emit aceleași opinii ca ale noastre. Principiile presei de calitate, care-și verifica informația din 3 surse înainte să trimită articolul la presă (suna ciudat, nu?) nu se regăsesc la postacii de azi. Poate și pentru că postacii nu au o răspundere pentru ceea ce scriu sau share-uiesc. Ar trebui să încercăm de fiecare dată să înțelegem de ce cineva a emis o opinie sau de ce s-a manifestat într-un anume fel. Dar cel mai important lucru, ar trebui să ne învățăm copiii să facă la fel și să înțeleagă o informație nu doar să o ia de bună. Copiii nu trebuie să fie aroganți, înțepați sau impertinenți. Trebuie să fie curioși. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel