Înainte de a explica, trebuie precizat că nu doar 0-100 km/h este o valoare de referință, dar este probabil cea mai răspândită. În unele cazuri, se măsoară și valoarea pentru 0-50 km/h, 0-200 km/h sau chiar 0-300 km/h, în cazul supercarurilor.

Adevărul are legătură cu istoria automobilelor, istorie marcată în mare de industria auto din SUA. Astfel, acceleraţia a început să se măsoare de la 0 la 60 mph (Mile pe oră), dar europenii au adaptat-o prin rotunjire la 100 km/h. 

Măsurarea accelerației nu a fost inițiată de producători, ci de jurnaliștii auto. De fapt, primele măsurători 0-60 mph au fost realizate de jurnalistul Tom McCahill  de la publicația Mechanix Illustrated, în anii ’40. Astăzi, valoarea accelerației de la 0 la 60 mph este una dintre cele mai importante caracteristici ale unei mașini peste ocean dar și în alte țări care au păstrat sistemul imperial de unități de măsură, scrie promotor.ro.

De ce s-a ajuns la această numărătoare 

Una dintre explicațiile foarte solide arată că cifra de 60 mph reprezintă, în sistemul imperial, exact o milă pe minut – o valoare considerată magică în epocă, mai ales că nu multe mașini erau capabile de astfel de performanțe în anii ’40. Desigur, accelerația unei mașini nu este constantă, sau liniară, așa că „o milă pe minut” nu spune nimic în termeni de accelerație, ci mai degrabă de viteză.

O altă teorie spune că 60 mph era, la vremea respectivă, limita de viteză pe autostradă – astăzi aceasta este de 55 mph, 65 mph sau 70 mph, în funcție de stat, niciodată 60 mph.

România, locul 1 la morţi în accidente rutiere 

Fostul pilot de raliuri și specialist în conducere defensivă a analizat pentru cititorii DC News care sunt principalele cauze pentru care România se situează pe primul loc în UE la capitolul morți din accidente rutiere.

”Deși s-ar putea să fiu subiectiv pentru că mă ocup de conducere defensivă, trebuie să recunosc că România are o mare, mare problemă. Mulți sunt tentați să spună că nu avem drumuri dar dacă ne uităm că drumurile cu cele mai multe accidente sunt exact DN 1, DN 2, DN 6 exact drumurile modernizate, lărgite, asfaltate, fără gropi și parțial cu parapeți de beton pe mijlocul drumului - care fac bine într-adevăr dar acolo unde sunt puși - aduc și cele mai multe accidente. 

Concluzia oricum am pune-o: mașinile sunt din ce în ce mai bune, parcul auto s-a schimbat în ultimii 30 de ani, deși avem și multe mașini second-hand, drumurile sunt din ce în ce mai bune, singurul lucru care ne lipsește este educația. Aceasta are trei capitole principale. Primul până a ajunge la școala de șoferi, cu cei șapte ani de acasă și cu școala primară unde nu se face nimic. Pe timpuri se făcea și dau mereu exemplul cu școala franceză din București unde se acordă permis de pieton copiilor pentru a îi responsabiliza. Dar în sistemul nostru de învățământ oficial nu se mai face nimic. A nu se pune acele acțiuni punctuale făcute de ONG-uri sau de Poliția Rutieră, eu vorbesc de programa școlară, nu se face nimic sau aproape nimic. Mai mult reprezentanții Ministerului Educației sunt atât de reticenți de fiecare dată când li se spune așa ceva din partea Poliției Rutiere sau a colegilor mei, ei sau în sus și spun că ”nu avem cum, programa este încărcată, avem prea multe, nu vor părinții...”. Adică găsesc motive ca să nu schimbe nimic”, a spus Titi Aur. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News