Planul Național de Redresare și Reziliență, actualizat, trebuie să integreze prioritățile din Programul de Guvernare, criteriile Comisiei Europene și pentru a fi relevant și realist, trebuie implicare a tuturor instituțiilor cu rol cheie în identificarea și elaborarea de proiecte.

„Am făcut azi un pas esențial pentru transpunerea în realitate a Planului Național de Redresare și Reziliență. Avem două priorități majore în acest moment. Prima este aceea ca proiectele finanțate prin PNRR să corespundă nevoilor reale de dezvoltare ale României, iar a doua ține de coerența întregului proces, astfel încât să nu existe întârzieri sau sincope în obținerea finanțării. Memorandumul aprobat azi instituie mecanismele de consultare instituțională necesare pentru ca PNRR să demareze cu succes”, a spus viceprim-ministrul Dan Barna.

Ce se precizează în memorandum

În Memorandum se precizează că termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârșitul lunii aprilie 2021, așadar este necesar un efort conjugat al tuturor ministerele de linie cu proiecte potențiale în PNRR și implicarea Președinției, a Guvernului, a vice-premierului coordonator precum și a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, un rol particular urmând să revină Ministerului Finanțelor.

„Banii din PNRR nu sunt fonduri europene obișnuite, au o flexibilitate extraordinară, Guvernul poate să includă ce proiecte dorește cu condiția să aibă o logică de reformă, de schimbare. Dar aceste fonduri vin cu o constrângere importantă - trebuie angajate sumele până în 2023 și trebuie terminate proiectele până în 2026. De aceea este foarte important să avem consens în Guvern și să ne concentrăm, în această lună de foc, februarie, să avem proiecte care să fie finalizate iar cine le propune își va asuma acest lucru”, a spus Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News