”La EVALUAREA NAȚIONALĂ, subiectele au fost simple și ne-am fi așteptat ca fiecare copil (mai) bine pregătit să fi luat medie mare. Dar mediile de admitere au fost mediocre și nu cred că reflectă corect nivelul lor de pregătire.

Trebuie avute în vedere situațiile excepționale în care au fost puși copiii. Sunt încă mici, chiar dacă ei se dau adolescenți, dar cred că au fost puternic afectați psihic de pandemie. În cele aproape 3 luni a fost o derută totală atât pentru părinți, cât și pentru profesori, însă mai ales pentru copii. Bulversarea lor a fost maximă, unii s-au pregătit suplimentar, alții s-au străduit să țină pasul online, iar alții nici, nici.

În ziua examenului, emoției firești i s-a adăugat frica de temperatură, iar concentrarea cu masca pe față a fost mult diminuată, amplificând stările confuze prin inedit.

Consider că o comparație a mediilor cu anii trecuți nu este relevantă, chiar dacă subiectele au fost într-adevăr accesibile. Va fi dezamăgitoare și repartiția computerizată a elevilor la admiterea în licee.

***
În schimb, ministerul a echilibrat situația prin subiectele de la BACALAUREAT. Este pentru prima dată, din 2010 încoace, când nu s-au dat autori sau opere la alegere. Anul trecut, de pildă, la Subiectul al III-lea, cel cu realizarea eseului, au avut de ales un personaj dintr-un roman interbelic, studiindu-se cel puțin patru astfel de romane în decursul liceului.

Acum, la Subiectul al III-lea (30p), s-au cerut particularitățile comediei ca specie literară la profilul real și caracterizarea unui personaj tot dintr-o comedie, pentru profilul umanist. Singura comedie care se studiază la liceu este „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, o operă greu de abordat și de înțeles de către elevi și, mai ales, complicat de redat. Fără citate reprezentative pentru trăsăturile speciei sau ale personajului, comedia devine... dramă.

Nici textul argumentativ de la Subiectul I/b (20p) nu a fost la îndemână, complicat fiind prin legătura cu mass-media. Adolescenții de 19 ani sunt total dezinteresați de știri, de cum „mass-media contribuie sau nu la crearea imaginii publice a unei persoane, raportându-te (...) și la experiența personală sau culturală”. Nu este exclus ca unii să se fi referit la Dincă, la „Vulpița” sau la mai știu-eu-ce altă „imagine publică”.

Cred că îi salvează Subiectul I/a, accesibil și cu punctaj mare (30p), la care este posibil să se ia cu ușurință măcar 20 de puncte.

Subiectul al II-lea (10 p) presupune cunoștințe teoretice, prin prezentarea perspectivei narative (se predă și la gimnaziu) într-un text la prima vedere... hmmm.

Din oficiu se acordă 10 puncte.

Și tinerii de 19 ani s-au concentrat cu masca pe față multe ore și au trecut în perioada anterioară, la fel ca toată lumea, prin zbaterile pandemiei.

***

În loc de concluzii:

Rămân la părerea mea, aceea că media aritmetică a claselor V-VIII și, respectiv, IX-XII ar fi fost mult mai aproape de adevăr, de corectitudine privind nivelul de cunoștințe și pregătirea elevilor. Ideea ineptă că profesorii „dau note din burtă” nu are niciun temei. Și, oricum, notele „din burtă” au fost date tuturor elevilor, așadar, tot ar fi fost competitive pentru toți. O altă idee, la fel de jignitoare, este aceea că în provincie/ la țară se dau note mari fără acoperire.

Dar la noi, bârfa de proastă calitate (este și bârfă inteligentă) a inundat și aproape că a înecat societatea”, a fost analiza făcută de profesoara Mariana Badea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News