Potrivit cercetătorului Laura Boicenco, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM) Grigore Antipa, timp de o săptămână, 17 cercetători marini din România, Bulgaria, Turcia şi Ucraina au colaborat la bordul navei româneşti de cercetare Mare Nigrum pentru prelevarea probelor de apă, sedimente şi organisme marine, în vederea evaluării parametrilor ecologici şi biologici din Marea Neagră, în cadrul Proiectului ANEMONE, finanţat din fonduri europene, scrie Agerpres.

Expediţia comună, desfăşurată în perioada 30 septembrie - 7 octombrie 2019, a cuprins trei poligoane de eşantionare şi 21 de staţii, selectate astfel încât să acopere zone pelagice costiere şi de larg şi alte habitate bentice similare din fiecare ţară parteneră în cadrul proiectului european.

"În cursul acestui voiaj ştiinţific au fost colectate 1500 de probe de apă şi sedimente pentru analize fizico-chimice (inclusiv de poluanţi) şi probe biologice pentru măsurarea a 120 de parametri, ceea ce apreciem noi ca relevant pentru evaluarea bazată pe indicatori a stării mediului din vestul Mării Negre dar şi pentru promovarea importanţei monitorizării marine integrate la nivel regional, a unui management ecosistemic responsabil în acest bazin", a declarat pentru Agerpres, dr. Laura Boicenco, conducătorul expediţiei şi coordonatorul proiectului ANEMONE.

Conform sursei citate, în cadrul actualei expediţii din Marea Neagră, doar din zona română, bulgară şi turcă au fost colectat aproape 65 de probe de sedimente şi au fost realizate măsurători extinse pentru oxigenul dizolvat în apă, temperatura, salinitatea, nutrienţii, poluanţii şi parametrii biologici (colorofilă, fitoplancton, micro şi mezozooplancton şi meduze) din 21 de staţii.

În lunile următoare, cercetătorii vor studia şi interpreta datele colectate, pe baza rezultatelor urmând să fie realizată cartografierea habitatelor bentice şi evaluarea biodiversităţii şi a integrităţii fundului mării, în conformitate cu cerinţele Directivei-Cadru privind Strategia Marină.

"Probele de apă şi sedimente colectate pentru evaluarea substanţelor periculoase precum metale grele, hidrocarburi petroliere totale (HPT), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bifenili policloruraţi (BPC) şi pesticide organoclorate (POC), precum şi probele de moluşte marine, prelevate în cadrul recentei expediţii, vor ajuta la stabilirea nivelului admisibil de contaminanţi pentru consumul uman de fructe de mare şi la evaluarea nivelului general de poluare din biota Mării Negre. Precizez că au fost efectuate observaţii simultane ale deşeurilor marine, micro şi macro, atât de pe fundul mării cât şi din coloana de apă, în conformitate cu Ghidul de monitorizare a deşeurilor marine din mările europene" - a precizat pentru AGERPRES, Laura Boicenco.

Coordonatoarea Proiectului ANEMONE a mai declarat că în timpul expediţiei, a fost lansată şi baliza oceanografică EA-RISE Argo 'Arvor-I', în apele de pe platforma continentală românească a Mării Negre, aceasta transmniţând către sateliţi rapoarte zilnice de temperatură şi salinitate. Datele colectate de baliza oceanografică Argo sunt disponibile public în timp cvasi-real prin intermediul Global Data Assembly Centers (GDACs) şi descărcate de la adresa: http://www.coriolis.eu.org/Data-Products/Data-Delivery/Argo-floats-by-WMO-number.

Proiectul ANEMONE , cu o valoare totală de 991.173,71 euro şi durata de implementare de 28 luni (26.07.2018 - 25.11.2020), este finanţat prin Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, prioritatea programului: 2. Promovarea coordonării protecţiei mediului şi reducerea comună a deşeurilor marine în Bazinul Mării Negre, Obiectiv prioritar specific programului: 2.1. Îmbunătăţirea monitorizării comune a mediului, indicativ proiect: BSB319.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News