Inspecţia Judiciară a finalizat raportul privind „apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic „10 august” şi a decis că liderii politici din zona coaliţiei de guvernământ au afectat independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său.

„Prin declaraţiile publice, postările pe reţele de socializare, astfel cum au fost preluate şi prezentate în mass-media s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a afectării independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său”, este concluzia inspectorilor judiciar , judecători şi procurori, după ancheta făcută, conform Mediafax.

Sunt criticate "afirmaţiile referitoare la legalitatea soluţiilor dispuse de procuror/pronunţate de judecător"

„Ulterior soluţionării definitive a dosarului nr.26704/3/2020, dar anterior motivării hotărârii judecătoreşti, în perioada 2-4 martie 2021, mai multe personalităţi politice din România, reprezentanţi ai puterilor executive şi legislative (prim-ministrul României, ministrul Justiţiei, europarlamentari, reprezentanţi ai partidelor politice aflate în prezent la guvernare), fie în cadrul unor postări pe reţeaua de socializare facebook, fie în cadrul unor interviuri şi emisiuni radio şi TV, au făcut o serie de afirmaţii referitoare la legalitatea soluţiilor dispuse de procuror/pronunţate de judecător, funcţionarea sistemului de justiţie în ansamblul său, activitatea procurorilor de caz, a procurorului-şef DIICOT şi a judecătorului de cameră preliminară şi au solicitat, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, identificarea altor căi de continuare a anchetei penale faţă de persoanele pentru care se dispusese clasarea sau demararea unei anchete parlamentare care să aibă aceeaşi finalitate, respectiv de stabilire a persoanelor vinovate, care au continuat şi ulterior luărilor de poziţie ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Tribunalului Bucureşti şi ale reprezentanţilor unor asociaţii profesionale ale judecătorilor”, arată Inspecţia Judiciară.

Mai multe ONG-uri, vizate în raport

Raportul Inspecţiei Judiciare citează şi prezintă pe larg declaraţiile publice făcute de Stelian Ion, ministrul Justiţiei, ale lui Rareş Bogdan – europarlamentar PNL, prim vicepreşedinte PNL, ale lui Vlad Gheorghe – europarlamentar USR, ale lui Florin Cîţu- prim – ministru al României, ale lui Dacian Cioloş – europarlamentar PLUS, partidul USR, ale lui Vlad Voiculescu – fost ministru al Sănătăţii, ale lui Dan Barna, co- preşedinte USR Plus, ale Iuliei Scântei, senator PNL, dar şi poziţionări publice care ar fi afectat independenţa Justiţiei făcute de ONG-urile comunitatea Declic, Corupţia Ucide, Evoluţie în Instituţie, Geeks for Democracy, Iniţiativa România, Rezistenţa, Reset Iaşi, Braşovul Civic sau Cătălina Hopârteanu.

"Limitele discursului public, depăşite"

În argumentarea soluţiei propuse, după verificările făcute, inspectorii judiciari citează jurisprudenţa internaţională cu privire la independenţa Justiţiei, Constituţia României, jurisprundenţa CEDO şi arată următoarele:

„Din analiza afirmaţiilor personalităţilor publice, reprezentanţi ai puterii executive şi legislative, preluate şi comentate ulterior în mass-media, se acreditează ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificată de soluţia pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, cu încălcarea principiului legalităţii procesului penal consacrat de art.2 din Codul de procedură penală, iar soluţia pronunţată ar fi una care nu are la bază o analiză a realităţii faptice în raport cu dispoziţiile legale incidente.

Astfel, în afara principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de Constituţia României, autorii emit verdicte, stabilesc vinovăţii şi exercită un adevărat control de legalitate al actelor procurorilor şi al hotărârii judecătoreşti în afara oricărui cadru legal, plecând de la unicul argument factual legat de multitudinea plângerilor penale formulate în legătură cu evenimentul şi lipsa audierii tuturor acestor persoane vătămate, deşi, în sine, numărul acestora nu este un argument care să justifice depăşirea limitelor legale şi reprezintă chestiuni care pot fi analizate în cursul procesului penal fie de către procuror, fie de către judecător.

Cu atât mai puţin poate fi considerat că are suport factual, câtă vreme o parte dintre aceştia au fost participanţi la acţiunea de protest din data de 10 august 2018 sau/şi autori ai unor plângeri penale în legătură cu evenimentele din 10 august 2018.
Ori, nimeni nu poate fi judecător/procuror în propria cauză şi este cu atât mai grav a-şi aroga astfel de calităţi, persoane cu calităţi oficiale în stat (executiv, legislativ, europarlamentari).

Chiar dacă afirmaţiile lansate în spaţiul public sunt justificate de analiza unui subiect larg mediatizat, în care acuzele la adresa procurorilor de caz şi judecătorului care a pronunţat hotărârea au fost din cele mai diverse (prin acreditarea ideii de soluţionare prin încălcarea nomelor care guvernează desfăşurarea procesului penal, prin presupuse intervenţii asupra procurorilor şi judecătorilor) nu trebuie omisă calitatea şi poziţia celor care formulează astfel de afirmaţii, limita limbajului public fiind în mod cert depăşită atunci când sugerează ideea că o anumită cauză nu a fost instrumentată şi judecată corect, în limitele legii, şi că se aşteaptă de la celelalte puteri ale statului să identifice modalităţi de schimbare a unei soluţii definitive.

În mod particular, apreciem că se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului Justiţiei, reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale.

Ori, prin adoptarea unei asemenea poziţii de forţă şi formularea unor aprecieri negative cu privire la activitatea judiciară desfăşurată de procurori şi judecători în dosarul analizat se induce în rândul opiniei publice ideea că statutul judecătorilor şi procurorilor poate depinde de soluţiile „favorabile” ministrului justiţiei pe care aceştia le dispun/pronunţă, urmând a fi „pedepsiţi” în cazul în care soluţiile nu sunt cele aşteptate.

Raportat la situaţia de fapt, dar şi la cadrul legal care defineşte independenţa sistemului judiciar şi limitele libertăţii de exprimare, se poate concluziona că aceste postări şi interviuri, alături de alte interviuri realizate cu alte persoane/asociaţii civice care au formulat denunţuri/plângeri penale în legătură cu evenimentele petrecute la 10 august 2018 şi preluate în emisiuni radio şi tv, precum şi în articolele de presă analizate au generat reacţii şi comentarii ample atât din partea realizatorilor, cât şi din partea autorilor, în cadrul cărora, plecând de la o singură cauză, au fost exprimate opinii şi au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual.

Prin urmare, se apreciază că au fost depăşite limitele admisibile ale discursului public, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră libertatea de exprimare.

Este adevărat că dreptul la libertatea de exprimare este un drept constituţional, însă nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi independenţa şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Potrivit legislaţiei interne, dreptul la liberă exprimare nu poate fi exercitat cu încălcarea acestui principiu.”, se mai arată în raport. 

De asemenea, în verificările făcute, inspectorii judiciari au analizat şi postarea de pe Facebook făcută de preşedintele României, Klaus Iohannis, referitoare la dosarul „10 august”.

Pe 4 martie 2021, judecătorul Andrea Annamaria Chiş, membru CSM, a formulat cererea privind apărarea independenţei sistemului judiciar în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic „10 AUGUST”, iar în aceeaşi zi, cu un vot de 13 pentru şi 9 voturi împotrivă, plenul CSM a decis înaintarea solicitării judecătorului Chiş către Inspecţia Judiciară.

Tot pe 4 martie 2021, cu majoritate de voturi, plenul CSM a respins cererea lui Stelian Ion, ministrul Justiţiei, „privind apărarea independenţei sistemului judiciar în ansamblul său faţă de percepţia publică vizând lipsa unei anchete efective în dosarul intitulat generic 10 august, respectiv a unor audieri efective în faţa procurorilor şi judecătorilor”.

Pe 11 martie 2021, preşedintele CSM, Bogdan Mateescu a înaintat cererea judecătorului CSM, Andrea Annamaria Chiş, către Inspecţia Judiciară şi a cerut Inspecţiei Judiciare să efectueze verificările legale care se impun, cererea preşedintelui CSM fiind înregistrată pe 15 martie 2021, la ambele Direcţii ale IJ, respectiv Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători şi la Direcţia de inspecţie pentru procurori.
Inspectorii judiciari au terminat verificările pe 6 aprilie 2021 şi au transmis raportul către Plenul CSM care urmează să îl dezbată în perioada următoare.

Ce au spus politicienii despre clasarea dosarului 10 august 

„Am fost pe 10 August 2018 în Piața Victoriei alături de familie, prieteni şi colegi. Am văzut ce s-a întâmplat acolo. Am inhalat gaze lacrimogene, iar unii dintre prietenii și colegii mei au fost bătuți și răniți. Doar pentru că au îndrăznit să își strige nemulțumirea față de niște guvernanți iresponsabili, care ne amanetau viitorul copiilor și încercau să ne arunce la marginea lumii civilizate.

Deși eu însumi am formulat o plângere penală după acele evenimente, nu am să comentez ceea ce s-a întâmplat astăzi în dosarul 10 august. Nici nu am să vă împărtășesc emoțiile și sentimentele mele legate de acest subiect. Ca cetățean, eu, unul, știu ce am de făcut în această privinţă.

Nu există stat de drept fără o justiţie independentă şi funcţională. De aceea anomaliile sistemice trebuie înlăturate. Şi tocmai acesta este unul dintre obiectivele mandatului meu. Privind în ansamblu, sistemul de justiție are nevoie de o reformă profundă, iar legile după care funcţionează trebuie îmbunătăţite. Sistemul pe care îl așezăm acum le va garanta și copiilor noștri că pot trăi aici, într-o țară civilizată, în care domnește legea, unde furtul este pedepsit ferm, iar munca este premiată. O țară în care își pot exprima opiniile fără să li se pună pumnul în gură și fără să fie gazați sau bătuți", a scris Stelian Ion pe Facebook

Şi Florin Cîţu a reacţionat atunci. „Este o decizie a tribunalului și nu pot să comentez decât ca cetățean. Sunt dezamăgit să văd că în România nimeni nu a tras în noi la Revoluție, nimeni nu răspunde pentru mineriade și avem iar un eveniment unde e foarte greu să găsim responsabili. În ceea ce mă privește, mă voi asigura că niciodată cetățenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, cum au fost astfel de situații”, a declarat premierul. 

„Ca politicieni, vom respecta mereu deciziile justiției, chiar dacă uneori ele par nedrepte. Dar, tot ca politicieni, avem o datorie morală față de aflarea adevărului”, a scris și Dacian Cioloș, care a cerut o anchetă parlamentară. „Eu unul vreau să știu ce s-a întâmplat pe 10 august și cred că o comisie parlamentară poate aduce lumina necesară în acest caz, dincolo de responsabilitățile penale”, mai scrie Cioloș.

Și ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu a criticat decizia instanței. „Lucrurile nu pot să rămână așa”, a scris Voiculescu.

O reacție dură la adresa Justiției a avut prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, care susține că „Justiția din România n-a înțeles absolut nimic”.

„Faptul ca după trei ani de zile nu se întâmplă nimic şi tot ce a fost acolo a fost şters cu buretele ne arată că Justiţia din România n-a înţeles absolut nimic din lupta românilor pentru libertate, pentru civism, dar şi pentru o Justiţie complet liberă. Noi ne vom adresa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, ne vom duce la Strasbourg pentru ca să atacăm decizia de clasare la CEDO”, a declarat Rareș Bogdan.

Tribunalul Bucureşti a reacţionat rapid 

"Constatând că reacţiile manifestate provin preponderent din partea reprezentanţilor puterilor legislativă şi executivă, Tribunalul Bucureşti reaminteşte dispoziţiile constituţionale conform cărora în statul de drept şi în democraţie cele 3 puteri ale statului: legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi în echilibru, colaborează şi se respectă reciproc, independent dacă soluţiile adoptate de fiecare dintre acestea sunt sau nu în acord cu aşteptările exponenţilor lor.

În consecinţă, discursul public la adresa hotărârilor judecătoreşti pronunţate trebuie să fie caracterizat de echidistanţă, pentru că numai respectând ordinea de drept şi hotărârile judecătoreşti se va restabili echilibrul social încălcat”, se arată în comunicatul tribunalului, citat de Digi24.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News