"România este singura ţară membră a UE care este în procedura de deficit excesiv. Asta ne complică foarte mult viaţa, pentru că avem o parte de granturi în acest PNRR, dar şi o parte de împrumuturi. Partea de împrumuturi atârnă la deficit şi la datoria publică. Deci trebuie să jonglăm, e un balet pe care trebuie să îl facem, între nevoie România de a nu mai adăuga la datoria publică şi nevoia României de a lua banii ăştia, care sunt la dobândă foarte mică, pentru proiecte specifice. Pentru că ăsta e avantajul PNRR faţă de piaţa liberă. Pe piaţa liberă ne împrumutăm la dobânda României, pe PNRR mergem pe dobânda Comisiei Europene, care este aproape de zero. Dar asta nu înseamnă că nu calculezi acea greutate.
Împreună cu premierul, care are credibilitatea unui finanţist, trebuie să explicăm cum facem asta. Avem procedura de deficit, din care trebuie să arătăm cum ieşim până în 2024, dar şi cum înghiţim această datorie fără să stricăm calculele. Şi nu e uşor.
Apoi, trebuie să negociem partea de reforme. Premierul se implică şi faptul că este implicat şi aduce credibilitate întregului Guvern este un lucru foarte bun. Mai avem şi chestiuni tehnice unde ar trebui să spunem Comisiei Europene că nu avem toate detaliile, pentru că e imposibil să le ai. Nu avem proceduri de cost pe istoric pe ceva ce nu s-a mai făcut în România. Ne folosim de ce au făcut alte ţări. Dacă Comisia Europeană va insista să avem totul gata până la 31 mai, va fi o problemă", a spus Cristian Ghinea la DCNEWS TV.
Procedura de deficit excesiv, impusă încă de la începutul anului 2020
"Politica fiscală prociclică practicată de România în ultimii ani, a condus la epuizarea spațiului fiscal necesar pentru stimularea economiei în perioadele de recesiune și poate constrânge sever politica fiscal-bugetară în perioadele economice dificile, cum este cea generată de pandemie. Dacă la criza precedentă aproape toate statele Uniunii Europene erau în procedură de deficit excesiv, acum numai România se regăsește în această situație.
Deficitul bugetar al României are o natură structurală (indusă de de reduceri de taxe și impozite și majorarea unor cheltuieli permanente), mai puțin generată de pandemie. Deficitele înalte devin greu de gestionat în perioadele de criză din cauza creșterii aversiunii la risc a investitorilor externi de care depinde finanțarea acestora.
În prezent, în ceea ce privește politica bugetară, pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv (EDP) întrucât deficitul ESA a depășit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019", transmitea Ministerul Finanţelor în februarie 2021.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Cei mai periculoși șoferi. Titi Aur: Dacă le zici ceva, mănânci bătaie fizic / video
- A murit Daniel Barbu. Ministrul fusese atacat fizic pe vremea lui Băsescu / update
- Ramona Păuleanu, soția avocatului Adrian Cuculis, este însărcinată din nou
- Mircea Coșea despre impozitarea progresivă: ”în luna ianuarie au intrat în faliment peste 3000 de companii”
- BANCUL ZILEI: Vizită la ospiciu
- Ce să faci dacă poți economisi pe lună 100 de lei. ”Dacă atât poți tu să economisești, este o sumă foarte mare”
- Declinul calității în educație. Prof. univ. dr. Emil Păun: Ce nu spune evaluarea PISA și de ce au fost rezultate slabe la simulări / video
- Elevii vor să desființeze „bacul”. Prof. Emil Păun, reacție: Copiii spun lucruri trăsnite
- Monica Tatoiu - Mara Bănică, scandal: M-ai chemat să spun adevărul? / Cum să ziceți așa ceva?
- Diferența dintre fezandare și marinare. Nutriționistul Mihaela Bilic: Am greșit!