Înghețarea anului școlar din cauza COVID. O problemă uriașă pentru universități, explicată de un mare profesor
Autor: Anca Murgoci pe 30 Martie, 19:11 | Educatie
Exclusiv

Din cauza crizei generate de pandemia COVID - 19, se tot discută despre înghețarea anului școlar în România.

Ar trebui ca decidenții să găsească soluții pentru ca elevii din clasele a VIII-a și a XII-a să poată încheia anul școlar și ciclul de învățământ.

Prof. Emerit Mihai Coman a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre scenariul înghețării anului școlar/universitar în 2020.

”Nu știm când se opresc interdicțiile privind sistemul de învățământ, dar nu trebuie să rămânem blocați într-o structură de calendar cu niște examene care aveau loc în mai-iunie. Mai avem la dispoziție și lunile de vară, chiar și septembrie. Cu ani în urmă, admiterile au fost, multă vreme, în septembrie”, a spus Prof. Emerit Mihai Coman.

”Începem de la presupunerea că se îngheață anul școlar. Anual terminau liceul aproximativ 120.000 de elevi. Circa 90.000 puteau merge la universități dacă treceau examenul de bacalaureat. Noi avem 56 de universități de stat, plus șapte universități militare. Fiecare universitate este finanțată prin bursă pe student. Bursele sunt mai mari la doctorat, unde sunt foarte puțini oameni, și mai sunt și bursele pentru anul întâi - licență.

În momentul în care universitățile se vor trezi fără anul întâi, având oricum deficit cronic, se va da peste cap toată finanțarea lor pe anul care vine. Nu cred că vor putea face față decât prin artificii.

În același timp, normele profesorilor includ și materiile din anul întâi - licență. Și acolo vor fi niște reconfigurări. Abia în septembrie se va ști cum se fac ștatele de funcții și pe ce vor fi plătite cadrele. A îngheța anul înseamnă a crea universităților o uriașă problemă care se adaugă problemelor cronice cu care se confruntă, adică lipsă de bani, finanțare foarte slabă, lipsă de venituri proprii. Sunt mai puțini absolvenți decât locuri oferite de sistemul de stat. 

În situația aceasta, se va vedea și mai clar lipsa de echilibru între numărul foarte mare de cadre didactice și o finanțare foarte proastă care duce inevitabil către acumulări de deficite. Pe hârtie, unele universități ies pe plus pentru că ele adaugă în balanța de intrări și ceea ce vine de la fundații, dar și ce au din granturi de cercetare. Dacă le pui pe toate, poate ieși pe plus, dar aceste sume nu pot fi folosite pentru salarii, nu pot fi folosite pentru plata gazului, apei etc. În realitate, se acumulează datorii”, ne-a mai declarat Prof. Emerit Mihai Coman.

VEZI ȘI: EXCLUSIV Anularea definitivă a examenului de bacalaureat în România, nu doar în pandemia COVID 19. Prof. Emerit Mihai Coman: Dacă este un eșec, nu văd nicio dramă să renunțăm

Te-ar putea interesa și ....
Educatie Vezi toate articolele
Crossuri parteneri