Deficitul de cadre sanitare se simte cu precădere acum, când sistemul sanitar este suprasolicitat. Statisticile arată 40.000 de profesionişti care îngrijesc oameni în străinătate. Potrivit unei cercetări din 2018, 24% dintre medici şi 19% dintre asistente şi-au exprimat intenţia clară de migraţie, citează Mediafax.
Conform analizei, când vorbim despre medici, aproape 40% dintre ei au spus că ar renunţa la plecare dacă s-ar îmbunătăţi condiţiile de lucru.
Ce spune Andreea, medicul român plecat la Paris
Andreea este medic dermatolog la Paris şi a decis să părăsească România încă de când făcea rezidenţiatul. Erau 35 de medici rezidenţi pentru 25 de pacineţi şi simţea că nu poate învăţa cum îşi doreşte. La Paris, erau doi rezidenţi pentru 16 pacienţi. Nu a fost vorba doar despre asta, ci şi despre lipsa mijloacelor necesare pentru a-şi face meseria.
"Învăţam pentru nişte examene complementare şi mă gândeam "cine face asta?", astea sunt numai în cărţile de medicină. Când m-am dus în Franţa, erau o rutină. În România nu puteam face diagnosticare moleculară, biopsii cutanate, aveam nevoie, de exemplu, pentru diagnosticarea bolilor autoimune, să facem teste care implică mulţi anticorpi şi care nu erau disponibile în spital", a povestit Andreea pentru Mediafax.
"Nu aveam tratamente în spital"
Iar dacă astea ţi se par lucruri complicate, cu siguranţă şi tu a trebuit să faci un examen de imagistică performată în privat, chiar dacă ar fi trebuit să îl poţi face în spital.
"Aveam nevoie de tomografii computerizate, de RMN-uri, ca să punem un diagnostic. În spitalele din România există de cele mai multe ori un singur RMN, care mai este şi stricat. Şi pentru o ecografie trebuia să trimitem pacienţii în afara spitalului. O bătrânică venită de la ţară nu putea să meargă să facă o ecografie cu 400 de lei în afara spitalului", a mai explicat medicul.
"Nu aveam tratamente în spital. Trebuie să vină băbuţa de la ţară cu ser fiziologic în geantă. Le spuneau că au nevoie de un medicament de peste 100 de lei şi nu aveau de unde să şi-l cumpere. Nu erau în spital medicamentle de bază şi rezidenţii erau cei care le spuneau pacienţilor că trebuie să îşi cumpere un medicament", a mai spus Andrea.
„M-aş întoarce dacă aş putea să lucrez în spital"
De când a plecat, doctoriţa româncă s-a mai întors doar pentru a-şi da examenele finale. Revenirea definitivă nu o vede prea aproape.
„M-aş întoarce dacă aş putea să lucrez în spital, dar uitându-mă care sunt posibilităţile la noi, m-aş gândi de două ori. Nu cred că aş avea modalităţile de a trata pacienţii cum aş vrea", a mărturist Andreea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Delia Budeanu, povestea neștiută. Cea mai cunoscută crainică din istoria Televiziunii Române de dinainte de '90 se temea să nu fie împușcată de Ceaușescu
- Zodia care trebuie să facă schimbări în perioada următoare. Daniela Simulescu: Vă recomand să stați departe / video
- Horoscop 23 aprilie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are probleme în familie. Mergi pe vârfuri!
- Banca Mondială și FMI recomandă noi taxe și impozite pe salariile românilor, dar și pe locuințe și mașini. Alternativa lui Adrian Negrescu
- Horoscop 22 aprilie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care se simte manipulată. Vei fi radical
- Modificare RCA - numeroși șoferi vor plăti bani mai mulți. Titi Aur arată manevra care s-a făcut / video
- Armata SUA testează o armă experimentală cu microunde de înaltă putere. Ce este Proiectul Meteor
- O țară din Europa are școală gratis pentru adulți, inclusiv pentru români. Învață două limbi străine și obțin și competențe profesionale
- BANCUL ZILEI: Bulișor, răspuns magistral pentru tată
- Apa îmbuteliată în pet-uri, pericol pentru sănătate. Dr. Mircea Duțu: ”Particule extrafine au ajuns în sânge, inimă și creier”. Care este cea mai sigură apă
- Semnal de alarmă către părinți. Ce gest periculos au ajuns să facă tinerii la trecerea de pietoni
- Ce profesii onorabile ocupă mulți români în Norvegia. „Aici este o lipsă enormă. Toți norvegienii îi laudă”
- O nouă provocare pentru școala românească, în contextul tehnologizării și ecologizării. Prof. Duțu: Un moment de cumpănă