Proiectul a fost inițiat în decembrie 2019, iar în februarie 2020 s-a cerut Senatului supunerea dezbaterii sale și adoptării în procedură de urgență. Conform stadiului actual, legea se află la Camera Deputaților, unde a fost trimisă spre dezbatere. 

La începutul lunii aprilie, proiectul a trecut de Senat. Problema apare însă la articolul 94, după cum arată Adevărul, unde se precizează că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii care aparțin minorităților naționale au o pondere de peste 20%, autoritățile locale enumerate AU OBLIGAȚIA să asigure folosirea limbii minorității respective în raporturile cu reprezentanții minorității. 

Și în localitățile unde nu este atinsă ponderea de peste 20% poate fi luată această decizie la nivel local, de către autoritățile și instituțiile publice.  Alineatul 3 al articolului prevede că pe lângă folosirea limbii minorității, pot fi adoptate și folosite ȘI ALTE ÎNSEMNE OFICIALE, pe lângă cele ale României, ”simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”. 

În 30 martie, proiectul a primit aviz favorabil fără amendamente, de la Comisia Juridică din Senat, ca la începutul lunii aprilie să treacă de Senat și să ajungă în Camera Deputaților. 

Trebuie precizat că acest articol prevede introducerea ȘI a limbii minorității respective în raporturile cu reprezentanții acesteia, acolo unde ei există, pe lângă limba română. 

Iată articolul invocat: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News