Cercetătorii au detaliat descoperirea, săptămâna aceasta, în Frontiers in Microbiology. "Bacteriile pot utiliza aceşti compuşi drept singură sursă de carbon, azot şi energie", a declarat Hermann J. Heipieper coautor al studiului şi cercetător-şef la Centrul Helmholtz pentru Studii de Mediu-UFZ din Leipzig, Germania, citat într-un comunicat. "Această descoperire reprezintă un important pas înainte pentru reutilizarea produselor PU greu reciclabile", a notat el.
Poliuretanul este utilizat în orice, de la materiale de construcţie şi încălţăminte până la componente frigorifice şi roţi de skateboard. Polimerul este apreciat pentru proprietăţile sale, fiind uşor, izolator şi flexibil, însă reciclarea sa este mare consumatoare de energie. Majoritatea obiectelor din poliuretan sfârşesc la gropile de gunoi, unde pot elibera o varietate de toxine, unele dintre acestea fiind cancerigene.
Bacteria descompune materiale plastice pe bază de petrol
În cadrul eforturilor de reducere a problemei deşeurilor de PU, Heipieper şi colegii săi au apelat la microorganisme. Majoritatea studiilor s-au concentrat asupra capacităţii tulpinilor de bacterii şi fungi de descompunere a materialelor plastice pe bază de petrol, puţine fiind axate pe poliuretan.
În timp ce analizau comunităţile de bacterii care trăiesc printre deşeurile de plastic, oamenii de ştiinţă au identificat şi izolat o tulpină numită Pseudomonas sp. TDA1. Bacteria s-a dovedit promiţătoare prin capacitatea sa de a viza legăturile chimice care formează plasticele din poliuretan, transmite Agerpres. Pe lângă faptul că poate consuma poliuretan, tulpina face parte dintr-o familie de bacterii cunoscută pentru capacitatea lor de a rezista la toxine. "Această trăsătură se mai numeşte toleranţă la solvent şi este o formă de microorganisme extremofile", a declarat Christian Eberlein, coautor al studiului şi cercetător în cadrul aceluiaşi centru.
Analiza genomică a bacteriilor i-a ajutat pe cercetători să identifice posibile căi pentru metabolizarea compuşilor chimici din PU. Oamenii de ştiinţă speră că cercetări genomice ulterioare vor scoate la iveală enzimele extracelulare sau exoenzimele pe care bacteriile le utilizează pentru a declanşa reacţia biochimică cu potenţial degradant a compusului.
Dacă testele viitoare se vor dovedi un succes, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta bacterii ce vor descompune compuşii poliuretanici într-un mod mai eficient.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Orașul din România unde nu există ambuteiaje. Titi Aur: De ce se circulă extraordinar, în ciuda faptului că e foarte aglomerat / video
- Aderarea completă a României la Schengen. Comisarul European pentru Afaceri Interne, anunț important. Când ar putea fi eliminate și controalele la frontierele terestre
- "Sunt distrusă psihic". Ilona și Ristei, cădere nervoasă: "Este un fel de Sandu Ciorbă, ȋn chineză!"
- Ce sunt tahionii, particulele "suspecte" care au invadat Universul
- Naty Badea: Nu mai este de trăit în Italia. Mie îmi este foarte teamă chiar și să merg pe stradă
- Avocatul Poporului vrea să le facă dreptate „copiilor pandemiei” care au pierdut doi ani de școală
- Proiectul Ministerului de Interne care vizează îmbunătățirea și modernizarea sistemului. Bogdan Despescu, explicații / video
- USR, proiect de lege privind trimiterea pacienților de la stat la privat. Rafila, reacție
- Chirieac, după riposta Israelului asupra Iranului: S-ar putea să încheiem această pagină neagră din istoria Orientului Mijlociu
- Previziunea lui Ciuvică privind alegerile pentru Primăria Capitalei: Ia peste 40% / video
- Separi cățeii de mamă înainte de opt luni? Se pedepsește cu închisoarea: Pedeapsa trebuie să fie mai drastică
- Românii apreciază mai mult influencerii și vedetele decât medicii și profesorii. Sociolog: În topul profesiilor din SUA, artiștii sunt la nivel cu electricienii
- Sistemul RO-Alert și copiii dispăruți. Despescu: Numai prin sprijinul comunității putem avea un rezultat rapid