Percheziții acasă la Brigitte și Florin Pastramă. Pentru ce sunt acuzați cei doi
Autor: Giorgiana Croitoru pe 22 iul, 09:09 | Vedete

Foto: Instagram Brigitte Pastramă

Sunt descinderi acasă la Brigitte și Florin Pastramă. 

Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 2 au percheziţionat joi locuinţa soţilor Brigitte şi Florin Pastramă, într-un dosar în care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrafacerea unei mărci şi punerea în circulaţie de produse contrafăcute, potrivit Agerpres.Potrivit unor surse judiciare, Brigitte şi Florin Pastramă au calitatea de suspecţi în dosar, fiind acuzaţi că ar fi vândut ilegal măşti de protecţie contrafăcute.Cei doi au fost ridicaţi cu mandat din locuinţă şi duşi la audieri la sediul Poliţiei Sectorului 2.Cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. 

În ce afaceri au inevestit cei doi soți

Brigitte și Florin Pastramă au făcut investiții în ultimii ani în mai multe afaceri. Cei doi fac parte dintr-un reality-show la Antena Stars, dar conduc atât o shaormerie, cât și o afacere cu haine de firmă pe care o au în Nordul Capitalei, pe care, potrivit lor, au închis-o pentru că le-a adus pierderi de 100.000 de euro. 

"Am considerat că e cel mai bine pentru noi să valorificăm aceste spaţii, nu să le dăm altora spre închiriere. Am făcut şaormerie în spaţiul vechi şi deocamdată e foarte bine. Eu şi Florin ne ocupăm, am angajat doi băieţi care se pricep să facă shaorma şi am adus un preparat de la mine de acasă, din Timişoara. Se numeşte pleşcaviţă şi e de vită, mai exact din pulpă de viţel. Un meniu cu şaorma medie şi suc la doză costă 15 lei, iar un meniu cu pleşcaviţă, cartofi pai şi suc costă tot 15 lei. Băieţii fac şi pizza, iar meniul cu suc costă şi el 15 lei. Ne dăm tot interesul să fie bine", declara Brigitte în urmă cu ceva timp, pentru click.ro

 

Percheziții de amploare în București și 5 județe la o rețea de 300 de persoane. Autorități din România și Spania, ÎNȘELATE

La data de 21.07.2021, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul IGPF - Direcția de Prevenire si Combatere a Migrației Ilegale şi Infracționalității Transfrontaliere și IGPR – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat un număr de 17 percheziții domiciliare, pe raza municipiului București și a județelor Olt, Vâlcea, Argeș, Caraș – Severin și Ilfov, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fraudă informatică, spălare de bani, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și complicitate la aceste infracțiuni.

În cauză s-a reținut faptul că, începând cu sfârșitul anului 2015, pe teritoriul României, s-a constituit un grup infracțional organizat în vederea spălării sumelor de bani provenite din săvârșirea de infracțiuni de înșelăciune și fraudă informatică.Deși, în perioada 2016-2021, structura grupului s-a modificat periodic prin aderarea la grup a mai multor racolatori și cărăuși de bani, nucleul grupului infracțional a rămas întotdeauna același, legăturile dintre membrii principali bazându-se în principal pe încredere reciprocă.Liderul grupării era cel care ținea legătura cu autorii infracțiunilor de înșelăciune și fraudă informatică, cărora le furniza datele necesare transferării sumelor de bani obținute prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate sau virate în urma acțiunilor specifice infracțiunii de fraudă informatică. De asemenea, îi coordona pe ceilalți membrii ai grupării, stabilindu-le roluri bine determinate.

Banii erau virați în România

O parte semnificativă a sumelor de bani spălate de către gruparea infracțională au fost virate de către persoane vătămate din România și din străinătate, în special din Spania, de regulă autorități publice, instituții publice și instituții de interes public, în urma acțiunilor de inducere în eroare a angajaților acestora.

Membrii grupării contactau telefonic persoana vătămată și își atribuiau calitatea de angajat al unui furnizor. În cursul convorbirii, comunicau schimbarea conturilor bancare în care urmau a fi efectuate plățile aferente facturilor scadente și viitoare. La scurt timp după finalizarea discuției telefonice, persoana vătămată primea un mesaj e-mail care conținea o adresă purtând antetul furnizorului și eventual numele și semnăturile persoanelor din conducere, prin care se solicita persoanei vătămate efectuarea plăților facturilor scadente și viitoare într-un alt cont bancar, decât acela în care se efectuaseră anterior.Titularii conturilor în care se făcea virarea sumelor de bani erau racolați de către membrii grupului infracțional, în special, dintre persoanele fără posibilități financiare. Contra unor sume de bani, cuprinse între 50 și 500 de lei, acestea din urmă deschideau conturi la bănci din România și din străinătate, folosind acte de identitate reale sau falsificate și oferind ca date de contact numere de telefon indicate de către racolatori.După transferarea de către persoanele vătămate sau de către autorii fraudelor informatice a sumelor de bani în conturile bancare ale intermediarilor, acestea erau ulterior mutate de către un alt membru al grupării în diverse conturi bancare, iar mai apoi erau retrase în numerar de la bancomate de pe teritoriul României sau al altor state europene.

Citește mai departe aici: Percheziții de amploare în București și 5 județe la o rețea de 300 de persoane. Autorități din România și Spania, ÎNȘELATE

Vedete Vezi toate articolele
Crossuri parteneri