Update: La data de 21.07.2021, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul IGPF - Direcția de Prevenire si Combatere a Migrației Ilegale şi Infracționalității Transfrontaliere și IGPR – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat un număr de 17 percheziții domiciliare, pe raza municipiului București și a județelor Olt, Vâlcea, Argeș, Caraș – Severin și Ilfov, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fraudă informatică, spălare de bani, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și complicitate la aceste infracțiuni.

În cauză s-a reținut faptul că, începând cu sfârșitul anului 2015, pe teritoriul României, s-a constituit un grup infracțional organizat în vederea spălării sumelor de bani provenite din săvârșirea de infracțiuni de înșelăciune și fraudă informatică.

Deși, în perioada 2016-2021, structura grupului s-a modificat periodic prin aderarea la grup a mai multor racolatori și cărăuși de bani, nucleul grupului infracțional a rămas întotdeauna același, legăturile dintre membrii principali bazându-se în principal pe încredere reciprocă.

Liderul grupării era cel care ținea legătura cu autorii infracțiunilor de înșelăciune și fraudă informatică, cărora le furniza datele necesare transferării sumelor de bani obținute prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate sau virate în urma acțiunilor specifice infracțiunii de fraudă informatică. De asemenea, îi coordona pe ceilalți membrii ai grupării, stabilindu-le roluri bine determinate.

Banii erau virați în România

O parte semnificativă a sumelor de bani spălate de către gruparea infracțională au fost virate de către persoane vătămate din România și din străinătate, în special din Spania, de regulă autorități publice, instituții publice și instituții de interes public, în urma acțiunilor de inducere în eroare a angajaților acestora.

Membrii grupării contactau telefonic persoana vătămată și își atribuiau calitatea de angajat al unui furnizor. În cursul convorbirii, comunicau schimbarea conturilor bancare în care urmau a fi efectuate plățile aferente facturilor scadente și viitoare. La scurt timp după finalizarea discuției telefonice, persoana vătămată primea un mesaj e-mail care conținea o adresă purtând antetul furnizorului și eventual numele și semnăturile persoanelor din conducere, prin care se solicita persoanei vătămate efectuarea plăților facturilor scadente și viitoare într-un alt cont bancar, decât acela în care se efectuaseră anterior.

Titularii conturilor în care se făcea virarea sumelor de bani erau racolați de către membrii grupului infracțional, în special, dintre persoanele fără posibilități financiare. Contra unor sume de bani, cuprinse între 50 și 500 de lei, acestea din urmă deschideau conturi la bănci din România și din străinătate, folosind acte de identitate reale sau falsificate și oferind ca date de contact numere de telefon indicate de către racolatori.
După transferarea de către persoanele vătămate sau de către autorii fraudelor informatice a sumelor de bani în conturile bancare ale intermediarilor, acestea erau ulterior mutate de către un alt membru al grupării în diverse conturi bancare, iar mai apoi erau retrase în numerar de la bancomate de pe teritoriul României sau al altor state europene.

Activitatea asigura anonimitatea membrilor grupării

Modul în care era structurată activitatea grupului era menită să asigure un nivel de anonimitate în jurul liderilor marcanți ai acesteia, identitatea lor fiind ascunsă membrilor de rang inferior, cu care nu interacționau niciodată în mod direct, ci doar prin interpuși.

Activitatea infracțională s-a desfășurat pe teritoriul mai multor state, conturile bancare utilizate de membrii grupării fiind deschise în România, Slovacia, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Marea Britanie, Germania și altele, gruparea devenind cunoscută pe piața spălătorilor de bani din Europa.

Până în prezent, sumele de bani ce au făcut obiectul mecanismului de spălare sunt estimate la peste 7 milioane de euro.În urma perchezițiilor, au fost ridicate suma de 532.133 de lei și 17.000 de euro, aproximativ 250 de telefoane mobile, documente bancare emise în alte state din Uniune Europeană și din Federația Rusă, laptopuri, routere portabile, 719 cartele SIM, 132 de carduri bancare, 1 pistol cu bile fără autorizație și diverse documente privind tranzacții bancare.

La sediul DIICOT – Structura Centrală și sediile mai multor structuri din cadrul Ministerului de Interne vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de aproximativ 380 de persoane.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Sibiu, Centrului de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni, al polițiștilor din cadrul IPJ Olt, al ofițerilor de poliție judiciară din cadrul BCCO Pitești, BCCO București, BCCO Ploiești, BCCO Brașov, BCCO Craiova, BCCO Timișoara și BCCO Bacău și al jandarmilor din cadrul IJJ Argeș, BMJ Craiova, BMJ Ploiești și Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.

Știrea inițială

Procurorii DIICOT - Structura centrală, împreună cu IGPF şi IGPR, efectuează, miercuri dimineaţa, 17 percheziţii în Bucureşti şi în cinci judeţe, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, format din peste 300 de persoane, specializat în săvârşirea de fraude informatice, înşelăciune şi spălare de bani, scrie Agerpres. 

Potrivit unor comunicate IGPR şi DIICOT, membrii grupului infracţional induceau în eroare angajaţii unor autorităţi publice din România şi din străinătate, în special din Spania, instituţii publice sau instituţii de interes public cu privire la schimbarea contului bancar în care urmau a fi efectuate plăţile aferente unor facturi neachitate, emise de către furnizorii acestora. După încasarea sumelor, acestea erau transferate în alte conturi controlate de grupare, iar mai apoi extrase prin intermediul unor "săgeţi".

În cauză se fac cercetări şi pentru spălare de bani, sumele de bani ce au făcut obiectul mecanismului de spălare fiind estimate la peste 7 milioane de euro. 

Percheziții în Prahova

Luni, 20 iulie,  au fost efectuate 11 percheziții domiciliare la suspecți de trafic de droguri de risc și mare risc. Polițiștii și procurorii au documentat activitatea unei rețele infracționale, începând cu luna octombrie 2019. 11 persoane ar fi acționat în stațiunile Sinia, Bușteni și Azuga, de pe Valea Prahovei.

'Din cercetări a reieșit faptul că membrii grupării ar fi comercializat cannabis, cocaină, MDMA şi amfetamină către consumatori, până în prezent fiind identificate 60 de persoane care s-ar fi aprovizionat cu droguri pentru consum, de la aceștia.', precizează IGPR.

72 de mandate de aducere au fost puse în aplicare

În urma perchezițiilor domiciliare, au fost descoperite și ridicate: aproape 250 de grame de cannabis, 15 grame de ketamină, 10 grame de amfetamină, 7 comprimate MDMA, un gram de cocaină, un timbru LSD, 7 grindere, 3 cântare electronice, 11 telefoane mobile, 3 pistoale cu aer comprimat, 2 manşoane pentru pistol cu aer comprimat, ambalaje pentru consumul și distribuția drogurilor, precum și diferite sume de bani.   

72 de mandate de aducere au fost puse în aplicare, persoanele fiind conduse la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești, pentru audieri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News