Luni, 27 septembrie 2021, Ursula con der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a aflat în vizită la București pentru a aproba Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceasta a participat la o conferință de presă alături de președintele Klaus Iohannis și de premierul Florin Cîțu.

„Acest Plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar și al unui efort colectiv instituțional fără precedent. A fost un proces extrem de laborios, care a presupus o muncă extraordinară, sub presiunea timpului, și le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui Plan“, a precizat președintele Klaus Iohannis în conferința de presă (citește AICI continuarea).

Carmen Avram, reacție de la Bruxelles

Europarlamentarul Carmen Avram a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre transparența acestui Plan și despre domeniile deosebit de importante care au fost tratate cu lejeritate de către cei care l-au conceput:

„Planul Național de redresare și Reziliență nu l-a văzut nimeni. Eu nu l-am văzut. Înțeleg că e în continuare secretizat și nu poți spune dacă e un PNRR bun, un PNRR rău. Nu știi cine l-a făcut, cu cine a lucrat, cine sunt „specialiștii“ care au redactat documentul acesta, care trebuia făcut în colaborare cu reprezentanți din tot spectrul românesc, indiferent de domeniu. În PNRR trebuiau implicați oameni din agricultură, dar aceștia au lipsit cu desăvârșire. Noi ne-am asumat și am dat mai departe un document despre care românii nu știu absolut nimic, deși e un document făcut pentru români. Că nu construim pentru domnul Ghinea sau pentru domnul Cîțu.

Proiectul mai are o lună până la aprobare. În primul rând, în perioada următoare trebuie să treacă de consiliul Ministerului de Finanțe care trebuie să se uite pe el și abia ulterior va fi aprobat definitiv.“, a precizat europarlamentarul Carmen Avram.

CITEȘTE ȘI   -  Iohannis: Prețurile mari la energie nu sunt o problemă românească

Agricultura, în impas

„Mi-a sărit în ochi declarația președintei Comisiei Europene referitoare la irigații. Ea confirmă tot ce am suspectat noi pe traseu, anume faptul că acești oameni au fost de-a dreptul incapabili să treacă irigațiile în PNRR. Asta dacă nu a fost un plan premeditat. Președinta Ursula von der Leyen a spus clar noi am cerut dovezi că aceste irigații, pentru care s-au cerut 2 miliarde de euro, nu vor afecta mediul, iar autoritățile române nu au fost în stare să ne dea aceste dovezi.

Or, când scrii un document în care știi exact ce ai de scris, pentru că există niște coordonate, niște date de la Comisia Europeană în care ni se spune că trebuie oferite explicații, cu atât mai mult acum când se pune accent pe protejarea mediului, pe lupta împotriva schimbărilor climatice, iar tu nu ești în stare să dai un consum de apă și să explici cum vei proteja sursele de apă și cum vei proteja pământul, ori e incompetență, ori e un plan bine pus la punct pentru ca agricultura să moară. De când e domnul Oros la Ministerul Agriculturii vedem că moare agricultura.

În rest, domnii aceștia își fac campanie electorală în continuare, nu știm exact pentru ce, însă se împăunează cu un document pe care l-au depus printre ultimii din Uniunea Europeană“, a mai spus europarlamentarul român.

PNRR-ul României, în primele 5 cele mai finanțate, potrivit lui Florin Cîțu

„Banii nu se dau pe merite, ci se dau pe populație și pe cât a fost afectată țara respectivă. Să te lauzi că ești printre cel mai bine finanțate în condițiile în care înțelegi că această finanțare vine pentru că ai o populație numeroasă și că țara ta a fost afectată grav de COVID-19, mi se pare inadecvat.

Noi suntem finanțați mai mult pentru că avem o populație mai mare decât alte state din UE (Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria). Doar Italia, în afară de noi, a cerut împrumuturile care îi sunt alocate pentru că se zbate într-o criză cumplită.

Diferența dintre noi și Italia e că în vârful guvernului italian este un om care e o somitate internațională și care știe ce să facă și să rezolve situațiile. Noi îl avem pe acest băiat despre care știm foarte puține lucruri și acelea nu foarte bune. Toate celelalte state, 25 la număr, nu au luat împrumuturi, cu excepția câtorva țări care au luat până la 2-3 miliarde. Noi luăm 16, mai mult decât Polonia, mai mult decât Germania, care din câte știu eu are 0 împrumuturi, iar în aceste condiții, luând împrumuturi de 16 miliarde, da, suntem foarte bine finanțați. Banii aceștia îi vom da înapoi, pe lângă cele 55 de miliarde pe care le-a luat domnul Cîțu până acum“, a conchis Carmen Avram.

CITEȘTE ȘI   -  Ursula von der Leyen, la București, despre creșterea prețului la energie. Are o recomandare

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News