S-a reactivat reactorul de la Cernobîl? Alexandru Mironov, jurnalist TVR în 1986: Am încercat atunci să spun. A decis să nu-i supărăm pe ruși
Autor: Florin Răvdan pe 13 mai, 09:18 | Știinta

Sursa: Pexels

Jurnalistul Alexandru Mironov a povestit cum s-a trăit explozia de la Cernobil din 1986, având în vedere că atunci lucra la Televiziunea Română. Acesta a spus contextul în care Mihail Gorbaciov, preşedintele URSS, a aflat de explozie, dar şi cum conducerea TVR a decis să nu informeze populaţia. 

Oamenii de știință care monitorizează ruinele centralei nucleare de la Cernobîl, Ucraina, au observat o creștere a reacțiilor de fisiune.

Conform NewScientist.com, situația are loc într-o încăpere inaccesibilă din interiorul complexului. Acum, se investighează dacă problema se va stabiliza sau va fi nevoie de intervenția periculoasă și extrem de dificilă în zonă pentru a preveni o posibilă reacție nucleară.

VEZI ŞI Reacțiile nucleare dintr-o cameră inaccesibilă de la Cernobîl sunt în creștere

Cum a aflat Gorbaciov de explozie

 

"Ne-am speriat cu toţii în momentul în care s-a produs explozia. Lucram în TVR atunci, am aflat peste noapte că s-a întâmplat asta. Probabil ştie toată lumea că s-a ascuns Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice adevărul, că Gorbaciov nu a aflat decât a doua zi, şi a aflat din întâmplare, pentru că ministrul de externe al ruşilor a fost trezit din somn de ambasadorul american, care aflase la rândul său de la ambasadorul suedez că se întâmplă ceva", a declarat Alexandru Mironov la Digi24.

"În următorii 10.000 de ani, nimeni nu va îndrăzni să se apropie"

 

"Omenirea s-a aflat pentru prima dată în faţa unui uriaş semn de întrebare. Ce se întâmplă cu ceea ce facem noi? E bine ce facem? Acolo nu a fost o explozie atomică, din fericire. Dacă era o explozie atomică, dispărea o mare parte din teritoriu. A fost o explozie chimică! Au vrut să depăşească planul şi s-au depăşit nişte parametri. În urma exploziei, acoperişul a fost trimis spre stratosferă, iar locul a fost infectat radioactiv. 

A doua zi a început o acţiune de un eroism extraordinar. Echipe de televiziune au venit şi au filmat, echipe de cercetători au vrut să îşi dea seama ce se întâmplă, dar mai toţi au murit. După care a început construcţia unui dom de beton care să închidă fenomenul. Dar cercetătorii şi-au dat seama că apele subterane vor căra mai departe pericolul radioactiv. Şi atunci, cu ajutorul unor roboţi suedezi, s-a construit o parte de beton şi dedesubt. Dar ce a rămas înăuntru nu ştim! Procesele din interiorul materialului, care continuă fisiunea nucleară, nu le ştim. Am sperat că acest zid de beton este suficient. Poate că este! 

Există şi un element pozitiv. Natura şi-a revenit imediat. În jurul Cernobîlului, natura şi-a revenit, animalele trăiesc, au depăşit pericolul de mutaţii, plantele şi-au revenit, şi în următorii 10.000 de ani tot aşa va fi, pentru că eu cred că nimeni nu va îndrăzni să se apropie de locul ăsta", a mai spus jurnalistul.

Conducerea TVR a decis să nu informeze populaţia

 

"Eu am încercat atunci să spun la TVR, să transmit oamenilor, să facă baie. E singurul lucru care trebuia făcut. Dar conducerea televiziunii a decis să nu îi supărăm pe ruşi, după consultările cu mai marii partidului. Aşa că ne-am prefăcut că nu se întâmplă!", a concluzionat Alexandru Mironov.  

S-a reactivat reactorul de la Cernobîl? CNCAN, reacţie imediată: "Dacă nivelul de radiaţii ar fi crescut, am fi ştiut imediat"

 

La 35 de ani de la marea catastrofă nucleară din Ucraina, subiectul Cernobîl revine în atenție. Unii oameni de știință spun că reactorul care a explodat pe 26 aprilie 1986 pare să se fi ”reactivat”. Cercetătorii ucraineni au observat reacții nucleare care au loc acolo și care pot deveni periculoase. Informațiile au apărut într-un articol din revista americană ”Science”.

Petre Cornel Min, șeful Centrului de Răspuns la Urgențe de la CNCAN, a declarat la Digi24 că informațiile apărute în articolul din revista „Science” nu sunt transmise pe cale oficială. „La CNCAN suntem în permanent contact cu Agenția Internațională (pentru Energie Atomică - n.r) de la Viena, inclusiv cu autoritățile din Ucraina. Aceste informații apărute în articol nu au fost transmise, deci nu sunt informații oficiale. Nu avem informații legate de (existența unor) îngrijorări”, a spus oficialul român.

„Dacă este e să discutăm despre cele descrise în acest articol (apărut în Science - n.r.), am putea să ne gândim că situația din acest moment de la amplasamentul din Cernobîl, putem să precizăm că emitere de radiații există în mod constant, practic din 1986 până în acest moment. Este o emitere constantă de radiații de la materialul rămas pe amplasamentul centralei nucleare. Există posibilitatea unor reacții de fisiune spontană, dar nu o reacție de fisiune care să producă neutroni și să întrețină o reacție de fisiune în lanț”, a explicat specialistul. 

„Nu poate fi vorba de o reacție de fisiune întreținută în lanț. Este probabil, cu o anumită probabilitate, să existe o reacție de fisiune spontană, adică emitere de neutroni. Asta presupune că nu ar exista o situație în care să se elibereze o cantitate în atmosferă care să fie răspândită pe distanțe lungi. După cum știm, zona Cernobîl, 30 de kilometri în jurul centralei, e o zonă de excludere, în care practic nu există așezări umane sau desfășurare de activități”, a arătat Petre Cornel Min.

Știinta Vezi toate articolele
Crossuri parteneri