Născut în Egiptul de Sus într-un sat de lângă oraşul Heracleopolis, Antonie cel Mare a trăit 105 ani (251-256), refuzând să urmeze şcolile vremii: „Şi văzând el viaţa cea pătimaşă a tinerilor ce învăţau carte, n-a voit a merge la şcoli şi ştia numai limba lui”. Moştenitor al unei averi imense, Sf. Antonie a oprit o infimă parte din avuţie pentru sora sa, restul dăruind-o săracilor, potrivit îndemnului din Evanghelie dat de Hristos tânărului bogat: „Dacă voieşti să fii desăvârşit, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-mă” (Mt. 19, 21).
Sfinţii şi scriitorii Bisericii i-au închinat mii de pagini, o carte de referinţă rămânând până astăzi Viaţa Sfântului Antonie cel Mare întocmită de Sfântul Atanasie cel Mare. „Şi de multe ori vedea cu ochii cei trupeşti chiar îngeri şi diavoli, cum iau aminte la viaţa omenească, nevoindu-se fiecare din ei să tragă de partea sa pe oameni”. Minunile sale au fost nenumărate, între ele numărându-se şi stingerea unei molime care a durat un secol, la cumpăna mileniilor I şi II. Cu toate că a lăsat cu limbă de moarte să nu se ştie unde a fost îngropat, moaştele sale au fost descoperite prin voinţă divină în timpul Împăratului Iustinian, ajungând, în cele din urmă, într-un lăcaş dintr-o mică aşezare de lângă Grenoble, care-i poartă numele, unde se găsesc şi astăzi.
Marele foc din 1847 iscat de jocul unor copii, care a mistuit o parte din Bucureşti, a afectat şi două biserici foarte apropiate de lângă Hanul lui Manuc. Una dintre ele, cu hramul Sf. Antonie cel Mare, a fost distrusă complet de flăcări. A doua, cu hramul Buna Vestire, era cea mai veche biserică din Bucureşti, ridicată ca paraclis domnesc de voievodul Mircea Ciobanu la mijlocul secolului al XVI-lea; „biserica cu turlă verde” din celebrul roman Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale. Din fericire, „biserica cu turlă verde” a putut fi restaurată, astfel încât era resfinţită de către Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei în anul 1852, când i s-a atribuit şi un al doilea hram: Sf. Antonie cel Mare.
În urmă cu patru ani, la propunerea parohului bisericii de la Curtea-Veche şi prin diligenţele Patriarhiei noastre, Monseniorul Guy de Kerimel, episcopul catolic de Grenoble, a dăruit lăcaşului o părticică din moaştele Sfântului Antonie cel Mare la care credincioşii pot să se închine şi să se roage.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Plata pensiilor pentru luna mai. Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, precizări importante pentru pensionarii români
- Horoscop 24 aprilie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care-și pierde controlul. Va fi foarte greu să-ți revii!
- 5 pași pentru un somn mai bun conform oamenilor de știință
- Efectele prafului saharian asupra sănătății. Beatrice Mahler: Cine trebuie să aibă grijă să nu iasă din casă
- Ce se întâmplă cu pensiile românilor. Răsturnare de situație de la Poșta Română
- Judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, autoarea unor gafe intolerabile, mută în fața presei. Tace mâlc
- Pască pufoasă fără aluat
- Sephora, gafă majoră. Compania își cere scuze după ce a jignit victimele Fenomenului Pitești / foto în articol
- Horoscop 24 aprilie 2024. Avem Lună Plină în Scorpion! Cele 4 zodii puternic afectate
- Candidatul cu șanse maxime la Capitală, după mutarea PSD - PNL. Ciuvică: Înainte, avea șanse minime
- Cum te autosabotezi fiind negativist. Psiholog: „Aoleu, dacă pățesc ceva? Nu o să fii niciodată fericit!”
- Cozi la spălătorii din cauza prafului saharian. E vreun pericol sau e doar un moft?
- E salvarea dependenților! „Am un comportament pe care vreau să-l elimin, nu pot, așa că optez la această metodă”