Sonda Voyager 1 a detectat un „zumzet” al undelor plasmatice din spațiul interstelar
Autor: Ioan-Radu Gava pe 10 mai, 20:30 | Știinta

Sonda Voyager 1 a detectat un „zumzet” al undelor plasmatice din spațiul interstelar / Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay

După ce a petrecut peste 43 de ani distanțându-se de Pământ de la lansarea sa din 1977, sonda Voyager 1 a ajuns la o distanță de 150 de ori mai mare decât distanța Pământ - Soare.

Distanța sondai Voyager 1 față de Soare este de peste 150 de ori distanța dintre Pământ și Soare. Durează peste 21 de ore pentru ca transmisiile care călătoresc cu viteza luminii să ajungă pe Pământ. Sonda a trecut heliopauza, limita la care presiunea din vântul solar nu mai este suficientă pentru a afecta spațiul interstelar, în 2012.

În cea mai recentă analiză a datelor venite de la sondă, de la o distanță de aproape 23 de miliarde de kilometri (peste 14 miliarde de mile), astronomii au descoperit, începând din 2017, un zumzet constant din undele plasmatice din mediul interstelar, gazul difuz care se ascunde între stele.

„Este foarte slab și monoton, deoarece are o lățime de bandă de frecvență îngustă”, a spus astronomul Stella Koch Ocker de la Universitatea Cornell. „Detectăm zumzetul slab și persistent al gazelor interstelare”, a mai adăugat aceasta.

Spațiul cosmic este ca o ploaie blândă

Evident, știm că spațiul interstelar nu este complet gol, dar din moment ce stelele sunt atât de strălucitoare, materialul dintre ele este foarte greu de văzut și de măsurat. De obicei, trebuie să ne bazăm pe modul în care lumina se schimbă atunci când se deplasează prin materialul interstelar pentru a ști că este acolo și pentru a cuantifica diferiți indicatori ai acestuia. Sondele Voyager sunt primele obiecte create de om care intră în spațiul interstelar și, prin urmare, reprezintă o oportunitate unică de a testa în mod direct mediul interstelar.

„Mediul interstelar este ca o ploaie liniștită sau blândă. În cazul unei explozii solare, este ca și cum ați vedea un fulger într-o furtună și apoi totul ar reveni la normal”, a spus astronomul James Cordes de la Universitatea Cornell. 

Această ploaie blândă, potrivit echipei, sugerează că ar putea exista mai multă activitate la nivel scăzut în mediul interstelar decât credeau oamenii de știință. De ce este cauzată această activitate nu este pe deplin clar; ar putea fi oscilații plasmatice excitate termic sau zgomot cvasitermic generat de mișcările electronilor din plasmă, producând un câmp electric local.

Indiferent de cauză, descoperirea are mai multe implicații. Zumzetul poate fi utilizat pentru cartografierea densității plasmei, deoarece ambele sonde Voyager se deplasează în adâncul spațiului interstelar (Voyager 2 a traversat heliopauza în 2018), precizează ScienceAlert.

Știinta Vezi toate articolele
Crossuri parteneri