Spre Sinaia și retur prin secole
Autor: Flaviu Predescu pe 15 noi, 09:09 | Destination Bucharest
Exclusiv

Gara regală, Băneasa FotoL Crișan Andreescu

Gara Mogoșoaia a fost primul nume al Gării Băneasa. Această denumire a fost purtată până în 1940. În același areal arhitectural din nordul Bucureștiului se mai găsesc: Vila Minovici, Fântâna Miorița și Biserica Sfântul Nicolae „Băneasa”.

Gara de călători a fost inaugurată la 17 noiembrie 1886, aflăm din Radu Bellu, Mică monografie a căilor ferate din România, că „Gazeta Transilvaniei”, informa în numărul 217 din 2(15) octombrie 1914 că trupul neînsuflețit al regelui Carol I a fost adus de la Sinaia până la Gara Mogoșoaia, pentru a fi transportat până la Palatul Regal, pe un afet de tun. Iar Vasile Bianu în Însemnări din răsboiul României mari notează faptul că la 1 decembrie 1918, Familia Regală a României a coborât în această gară din trenul care-i aducea în București din refugiul din Moldova din timpul Primului Război Mondial, pentru a-și continua intrarea triumfală călare. În Gara Băneasa a coborât și pe 16 octombrie 1922 regele Ferdinand, după ce s-a întors de la ceremonia de încoronare de la Alba Iulia.

Gara Regală din SInaia

Din 1930-1940 - Un deceniu de realizări CFR, Editura Regiei Autonome CFR, (București, 1940) și din Duiliu Marcu, Arhitectura, Editura Tehnică (București, 1960)  aflăm că:

 „în 1936, Direcția Generală a CFR a decis construirea a două noi gări regale la Mogoșoaia (actuală Băneasa) și Sinaia, cu scopul de a crea un cadru solemn pentru primirile regale. Planurile au fost întocmite în 1937 de arhitectul Duiliu Marcu, iar execuția a aparținut echipei condusă de inginerul Mihai Gheorghiu. Inaugurarea construcției a avut loc pe 9 iunie 1938, la ora 12, în prezența autorităților și a unui sobor de preoți care au oficiat serviciul divin. Din partea regelui Carol al II-lea a fost prezent mareșalul palatului regal, Ernest Urdărianu. De aici, în dimineața zilei de 24 iulie 1938 a plecat cortegiul funerar al Reginei Maria spre Curtea de Argeș. După 1940, numele gării a fost schimbat în „Băneasa”. Ea funcționat ca gară regală până în anul 1947, momentul instalării Republicii.”

După 1950 Trenul Regal a fost cunoscut sub numele „Trenul Prezidențial”, iar tot atunci Gara a fost pusă în serviciul noii puteri, pentru delegații și călătorii, la fel întâmplându-se și cu trenul. După 1989 trenul a rămas la dispoziția autorităților române. Una dintre cele mai triumfaliste intrări din democrație a fost la data de 1 decembrie 1996, în Gara Alba Iulia. Atunci, proaspăt alesul președinte al României, profesorul Emil Constantinescu cobora la Alba Iulia împreună cu reprezentanții noii puteri. În anul 2017, Gara Băneasa a constituit punctul de plecare a Trenului Regal care a transportat sicriul Majestății Sale Regelui Mihai I al României la Curtea de Argeș, în cadrul ceremoniei funerare de excepție.

 

Legătura cu Sinaia

 

„În anul 1936 Direcția Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capitală, iar cealaltă la Sinaia, clădiri menite a crea un cadru monumental și festiv al primirilor Suveranului (M.S. Regele Carol al II-lea), a Membrilor Familiei Regale și a Șefilor de State în cele două orașe de Reședință Regală din țară. În acest scop, pentru cea dintâi s-a ales un teren situat la extremitatea de nord a Capitalei, în localitatea Băneasa, înainte ca șoseaua București - Brașov să fie tăiată de linia Bucureşti-Constanţa. Legătura între această şosea şi gară se face printr-o mică esplanadă, care permite desfăşurarea cortegiilor. Edificarea ei a dat prilejul unui ansamblu feroviar armonizat, împreună cu fântâna Mioriţa şi pasajul inferior de la Mogoșoaia, acesta din urmă fiind tratat în același stil și unit în mod coerent cu stația prin pergole şi ziduri.

Regele Mihai și Regina Mamă în Gara Regală

Pavilionul principal, a cărui suprafață clădită este de 280 mp, conţine încăperi rezervate pentru persoanele oficiale, precum şi un mare salon de recepţie. Acesta este în acelaşi timp şi holul de trecere spre liniile ferate. Câteva anexe completează staţia: toalete, W.C., camera bagajelor, camera de pază etc.

Construcția este executată cu schelet de beton armat: fațadele sunt placate cu travertin românesc. Învelitorile sunt în terase, cu scurgerea apelor pluviale către interior. Pardoselile interioare sunt executate din plăci de marmură roz de Ruşchiţa şi marmură neagră de Belgia. Saloanele sunt pardosite cu mochetă în ton neutru.

Gara Regală, vedere de pe peron  Foto: Crișan Andreescu

Clădirea are încălzire cu aer condiţionat. Tuburile conductorilor electrici sunt ascunse în cornişele care servesc iluminatului indirect. Uzina pentru aer condiţionat ca şi pentru prepararea apei calde se află la subsol.

Uşile şi ferestrele clădirii principale sunt de fier acoperit cu foi de metal inoxidabil. Pereţii salonului de recepţie şi ai holului mare sunt acoperiţi cu lambriuri de lemn de trandafir. Celelalte saloane au lambriuri de nuc; câteva panouri sunt rezervate pentru picturi decorative.

Planurile au fost întocmite de către arhitectul Duiliu Marcu în 1937, în colaborare cu serviciul de arhitectură al C.F.R. Execuţia lucrărilor a fost încredinţată inginerului Mihai Gheorghiu.”

 (armyuser.blogspot.com)

 

Un loc cheie în itinerariul dintre gările București și Sinaia l-a reprezentat gara din Ploiești. Chiar și istoricul ei este strâns legat de familia regală. „Prima linie a fost construită în 1869, însă cea mai importantă realizare din prisma rolului economic, social, politic, a fost linia Bucureşti-Ploieşti-Galaţi-Roman, inaugurată pe 13 septembrie 1872” aflăm din Historia. Aceeași sursă documentară ne reamintește că „printr-un efort financiar deosebit – 60% din datoria publică a statului român contractată între 1870-1900, a fost angajată pentru construcția de linii feroviare, statul român a răscumpărat de la concesionari liniile ferate, devenind proprietarul lor şi a creat prima mare întreprindere publică de stat, Căile Ferate Române, în 1883, întreprindere care a gestionat întreg sistemul feroviar românesc fără întrerupere până în zilele noastre.” Astfel că „trenurile regale treceau cu o frecvență săptămânală în zona Ploieşti-Predeal, iar trecerile erau atent monitorizate de Chestura Poliţiei Ploieşti, care a deţinut un adevărat mers al trenurilor regale pentru anii 1919-1938. Spre exemplu, o circulară de serviciu consemna că: „luni 25 Maiu (1925 n.n.) la orele 15, 1/4, va sosi la Sinaia, M.S. Regele şi Regina cu un tren regal, pentru a-şi lua reşedinţa de vară. Comunicându-vă cele ce preced, vă rugăm să binevoiţi a lua măsuri de pază şi siguranţă pe tot parcursul trenului, prin circumscripţia dvs....”, iar măsurile constau în „pază şi siguranţă a liniei, a podurilor de cale ferată, precum şi în staţii de trecere şi oprire"”

Gara Regală Băneasa trebuie privită cu încredere și ca un obiectiv turistic. Peronul său poartă urmele pașilor conducătorilor României încă de la sfârșitul de veac XIX.

Abonează-te la notificari
Te-ar putea interesa și...
Destination Bucharest Vezi toate articolele
Crossuri parteneri