Conflictul Senat - PÎCCJ 

UPDATE: Sesizarea a fost amânată pentru 15 iulie. CCR discută astăzi cererea de soluționare a conflictului juridic dintre Senat și PÎCCJ. Sesizarea a fost formulată de președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc. El a acuzat ”o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului”. Robert Cazanciuc subliniază, în sesizarea sa, că niciunui membru al Parlamentului nu-i poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opțiunii de vot”. El consideră că ”punerea la dispoziţie a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorităţi publice reprezintă o formă de imixtiune şi de încercare de control a activităţii şi procedurilor parlamentare, în condiţiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori”. Robert Cazanciuc mai arată, în sesizarea sa, că PÎCCJ, prin urmărirea penală a unui membru al Senatului în 2019, ”şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”. Prin urmare, el a solicitat CCR să constate și să soluționeze conflictul manifestat prin ceea ce consideră a fi o ingerință directă a Ministerului Public în activitatea Parlamentului. 

Plafonarea dobânzilor la credite, la decizia CCR

O altă decizie cheie aflată astăzi pe masa CCR este una pentru români. Judecătorii CCR urmează să se pronunțe asupra sesizării cu privire la legea pentru protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Sesizarea a fost făcută de PNL. În 6 mai, deputații au dat vot favorabil proiectului de lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne, arată Agerpres. Problema invocată a fost adoptarea unui amendament respins de comisiile de specialitate. Deputatul USR Cosette Chichirău a calificat proiectul de lege ca fiind populist şi neconstituţional, acuzând că această lege reia una din ideile declarate neconstituționale în 2019: ”Acest proiect reia una dintre ideile din acest pachet - şi anume plafonarea dobânzilor”. '”Cred că e momentul ca românii să nu mai plătească cele mai mari dobânzi din Europa”, a subliniat Alfred Simonis, adăugând că proiectul are ca obiectiv plafonarea dobânzilor în România. 

Amânarea ratelor pentru românii afectați de criza COVID-19

Pe masa CCR se mai află astăzi o altă sesizare a PNL cu privire la credite. În aprilie, liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, anunţa că liberalii atacă la Curtea Constituţională proiectul de lege de aprobare a OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi celor care au credite, după ce actul normativ a fost modificat în Parlament.

Camera Deputaţilor a adoptat, în aprilie, cu mai multe amendamente, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 37/2020. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suspendarea, la cerere, a obligaţiilor de plată aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, pentru o perioadă care să nu depăşească data de 31 decembrie 2020, pentru unii beneficiari ai creditelor acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare, pe fondul posibilelor dificultăţi pe care aceştia le-ar putea întâmpina în rambursare ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderi mici şi mijlocii, IFN-uri).

4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon, pusă de Klaus Iohannis pe masa CCR

În același timp, judecătorii CCR urmează să se pronunțe și pe sesizarea președintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

La începutul lunii iunie, președintele a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi, după ce i-a fost transmisă la promulgare pe 19 mai.

Preşedintele susţine că actul normativ contravine atât prevederilor constituţionale referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi la stabilitatea raporturilor juridice, cât şi legate de calitatea legii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News