Ziua Regalității, 10 mai, TRIPLĂ semnificație. Ce a făcut Carol I pentru România și care este mesajul pe care l-a lăsat țării în testament
Autor: Giorgiana Croitoru pe 10 mai, 09:06 | Social

foto: familiaregala.ro

Pe 10 mai este sărbătorită Ziua Regalității. 

În anul 2015, Camera Deputaților a stabilit prin lege ca data de 10 mai să fie sărbătoare națională. De aceea, în România, în fiecare an pe data de 10 mai, este marcată Ziua Regalității. 

Ziua de 10 mai a fost sărbătoare naţională din anul 1866 până în anul 1947, până la venirea comuniştilor la putere, aceasta fiind mutată pe data de 9 maie, pentru a încerca să se şteargă din memoria colectivă orice urmă a regalităţii.

Triplă sărbătoare de Ziua Regalității

 

Ziua Regalităţii are o triplă semnificaţie: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

La 10 mai 1866, acum 155 de ani, Carol de Hohenzollern Sigmaringen a sosit la București și a depus în fața Parlamentului României jurământul de credință fiind încoronat Principe al României cu numele Carol I. În urma plebiscitului din aprilie 1866, Carol I a fost ales ca domn al României cu 685.969 voturi pentru, 124.837 abţineri şi 224 împotrivă. 

La 29 iunie 1866, inspirată din Constituția Belgiei care dobândise independența din 1831, Parlamentul României a adoptat prima Constituție a țării, una dintre cele mai avansate ale timpului.

Zece ani mai târziu, pe 10 mai 1877 Carol I a proclamat Independența României, într-o moțiune votată în şedinţă extraordinară. 

România a devenit atunci o țara liberă, suverană, ieşită de sub vasalitatea formală a Imperiului Otoman. 

Pe 10 mai 1881 România devenea regat, motiv pentru care Carol I devenea primul rege al României. Abia după 15 ani de la urcarea pe tron, a avut loc încoronarea propriu-zisă a acestuia, devenit astfel primul rege al României.

"Prin serbarea de azi, se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele şi în fapte mari. Cu mândrie dar primesc aceasta coroană, care a fost facută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţei şi puterii României. Să trăiască iubita nostră Românie, astăzi încoronată prin virtuţile sale civice şi militare", declara Carol I la acea vreme. 

Astfel, data de 10 mai marchează atât urcarea pe tron a domnitorului Carol I, cât și proclamarea Independenţei de Stat a ţării.

Declarația lui Ion C. Brătianu în ziua încoronării lui Carol I

 

Cuvintele Prim-ministrului Ion C. Brătianu, rostite în ziua de 10 mai 1881, cu ocazia încoronării lui Carol I ca Rege al României, surprind prin actualitatea lor:

"România, constituită în Regat, completează şi încorporează opera Regenerării sale. Ea îşi dă un nume, care este de acord cu poziţiunea ce a dobândit, ca Stat Independent. Prin noul nume şi titlu se întăresc mai mult stabilitatea şi ordinea în România. Regatul Român, Măria Ta, este astfel continuarea domniei române; nu are alt program, nici alte aspiraţii, nici alte tendinţe. Este o consacrare, o întărire mai mult dată de Români principiului monarhic, pe care Măria Ta ai ştiut a-l planta adânc pe pământul României".

Cum a ajuns Carol Hohenzollern Sigmaringen în România

Domnitorul Carol ajunge în ţara sa de adopţie după o călătorie aventuroasă, de la Sigmaringen până la Turnu-Severin. Vaporul în care Suveranul călătorea, alături de Brătianu, a trecut de Porţile de Fier la 8 mai 1866, iar la ora patru după-amiaza Carol I a văzut drapelul românesc fluturând la Turnu-Severin.

Principele Suveran a intrat în capitala ţării la 10 mai 1866, a primit cheile oraşului Bucureşti, a depus jurământul de credinţă în faţa Adunării Constituante şi a fost proclamat Domnitor al Principatelor Române.

Elita politică din Principatele Române împlinea, astfel, vechea dorinţă a aducerii pe Tronul ţării a unui principe străin, capabil să unească definitiv Moldova şi Ţara Românească, să stingă pentru totdeauna rivalităţile dintre familiile domnitoare pământene, să stabilizeze ţara, să o modernizeze şi să îi confere prestigiu internaţional. Domnitorul Alexandru Ioan I însuşi era convins de necesitatea înlocuirii sale cu un principe străin, potrivit site-ului oficial al Familiei Regale a României, familiaregala.ro.

Acela a fost momentul în care Carol I începea o domnie de 48 de ani, cea mai lungă domnie din istoria României.

Totul despre Carol I

 

Carol I este omul de la care a pornit totul: Familia Regală, statul modern, țara independentă și suverană. Rând pe rând, an de an, sub domnia acestui Rege european, România a dobândit instituţii, modernitate şi statornicie. 

Carol I al României s-a născut la 8/20 aprilie 1839, la Sigmaringen, în Germania.

Acesta a avut trei fraţi: Principele ereditar Leopold (1835–1905), Principii Anton (1841–1866) şi Friedrich (1843–1904), precum şi două surori, Principesele Stéphanie (1837–1859; căsătorită cu Regele Pedro al V-lea al Portugaliei) şi Marie Louise (1845–1912; căsătorită cu contele Filip de Flandra, cel care a refuzat Tronul Principatelor Unite, înainte ca acesta să îi fie oferit Principelui Carol; cei doi au fost părinţii Regelui Albert I al Belgiei). 

Primul Rege al României a murit în ziua de 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş.

Ce a scris Regele Carol I în testament

 

"Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României. (…) Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente am păşit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul-simţ al credinciosului meu popor", scrie familiaregala.ro

Ce s-a mai întâmplat în timpul domniei lui Carol I

 

- 1867: se introduce sistemul monetar naţional, în anul 1870 fiind bătute în țară primele monede de aur, argint și aramă, odată cu înființarea Monetăriei Statului.

-   La 15 septembrie 1867, Carol I devine membru de onoare al Societății Academice Române, instituită prin Decret Domnesc în 1867, devenită Academia Română, la 30 martie/12 aprilie 1879. Protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române între 1879 şi 1914, regele a lăsat acesteia, prin testament, suma de 600 000 de lei.

-  În 1867, ia fiinţă şcoala Normală „Carol I“, finanţată din caseta personală a Domnitorului.

- La 11 mai 1868 este înfiinţată Societatea Filarmonică Română.

- La 31 octombrie 1869 se inaugurează oficial linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu, respectiv prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret. În 1906, reţeaua de căi ferate a României avea să ajungă la 3 180 km.2

- La 25 septembrie 1872 se inaugurează Gara de Nord din Bucureşti (numită, până în anul 1888, „Gara Târgoviştii“)

- La 26 decembrie 1872 este introdus în Bucureşti tramvaiul cu cai.

- În 1875 se înfiinţează Fabrica de ulei vegetal din Bucureşti.

- La 15 decembrie 1875 îşi începe activitatea Banca de Bucureşti (cu capital francez).

- La 4 iulie 1876 este fondată Societatea Naţională de Cruce Roşie a României.

- În 1882 este introdus iluminatul electric la București.

- La 25 septembrie 1883 are loc inaugurarea Castelului Peleş din Sinaia, leagănul Dinastiei române, ridicat de Regele Carol I cu bani provenind din caseta personală.

- În 1884 este introdusă, în Bucureşti, prima linie telefonică.

- În anul 1906, sub domnia lui Carol I se construiesc 40 de spitale rurale, dintre care unele sunt în funcţiune şi astăzi.

Social Vezi toate articolele
Crossuri parteneri